Pe 4 noiembrie a.c., într-o conferință de presă convocată ad-hoc, la care au participat trei mari ecologiști ai Bistriței (n.n. lipsea Țetcu Cristian, care e ocupat la DSP cu managementul), Marius Bălan, Silvius Rus, lider al Partidului Ecologist Bistrița-Năsăud, și Dan Ciobănică, consilier local din partea Partidului Verde, au expus o problemă deosebită: 70 de arbori din Parcul Dendrologic al Colegiului Național „Liviu Rebreanu“ sunt amenințați cu tăierea.
Un fake -news de Bistrița, cu iz ECOlogist, că se poartă și e trendy, prin care se încearcă acreditarea falsei idei că parcul va fi măcelărit de drujbe, în scurt timp, în realitate lucrurile nu stau așa și o să vă demonstrez ce și cum.
Știrea inițială, 70 de arbori amenințați cu tăiere nu se confirmă! E doar o fumigenă, care să îi scoată în evidență pe ecologiști!
Observator BN a titrat mare și îngroșat: “Revoltă a ecologiștilor la Bistrița. 70 de arbori din Parcul Dendrologic al Colegiului Național „Liviu Rebreanu“, amenințați cu tăierea (FOTO/VIDEO)” la fel și bistriteanul.ro” FOTO/VIDEO: 70 de arbori din parcul dendrologic al Colegiului „Liviu Rebreanu”, propuși pentru tăiere. Ce solicită ecologistul Marius Bălan primarului Ioan Turc”
Din articolele observatorbn.ro și bistriteanul.ro aflăm ce a declarat Mariu Bălan: „Este singurul parc dendrologic din oraș și al doilea din județ după cel din Arcalia. Și eu am făcut practică în acest parc, am greblat ani la rând. Acest parc este plantat de zeci și sute de foști elevi bistrițeni – azi mari domni care trăiesc printre noi. O parte sunt alături de marele profesor biolog Livius Gubesch care a inițiat acest parc”.
Marius Bălan a arătat spre arborii pe care îi așteată „ciocanul și marcajul“, explicând că proiectul de reabilitare a parcului nu respectă legea privind arealele care sunt clasificate ca Parc Dendrologic. El a subliniat că în Parcul Dendrologic nu sunt permise utilaje grele și construcții din beton și că toate lucrările se fac manual, folosind doar materiale naturale, cum ar fi lemnul.„Nu ne putem permite, la ora actuală, să mai pierdem arbori. În Parcul Dendrologic nu se intră cu utilaje grele și cu drujba, doar cu roaba, lopata și fierăstrăul japonez. Mai mult decât atât, eu am numărat. Parcul dendrologic are 191 de arbori, aproximativ 70 de specii unice pentru orașul nostru. Propuși pentru tăiere: 70! Urmează ciocanul și marcajul. După bunul obicei românesc, cu toate că la inițiativa Bistrița Civică s-a adus un tomograf arboricol cu bani mulți, stăm și îl ținem în Primărie. În loc să vii să verifici fiecare arbore ca să îi vezi starea de sănătate cu renumitul tomograf arboricol. Sunt numai două pe teritoriul Transilvaniei“, a spus Marius Bălan pentru ObservatorBN.
Cum stau lucrurile în realitate și ce rezultă din proiectul tehnic și din alte documente?
Prima informație, pe care orice jurnalist o putea verifica la fața locului, pentru că firma executantă MIS GRUP SRL Anieș are în curte la CN Liviu Rebreanu un mic birou, este că acei copaci marcați cu bandă (arătați ostentiv de ecologiști) sunt copacii care apar în plus față de ce figurează în proiect. Adică sunt copaci care urmează să se stabilească ce e cu ei, la realizarea proiectului în 2014 copacii respectivi aveau probabil dimensiuni mici, dar în 8 ani au ajuns la o dimensiune la care trebuie văzut ce e de făcut cu ei. Practic firma executantă s-a asigurat și a verificat tot inventarul de arbori din parc și a marcat acolo unde trebuie clarificată situația, pentru că fie nu apar în schițe copacii respectivi, fie trebuie reevaluați.
În plus, proiectul tehnic este disponibil public la Primărie și puteau să-l consulte atât ecologiștii, cât și jurnaliștii, dacă ar fi vrut să prezinte realitatea (Anexa 5. Analiza dendrologică a vegetaţiei din Parcul dendrologic al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu”, Bistriţa, elaborata de ing. Dan Valentin Sebastian PFA, Cluj-Napoca, aprilie 2014). Concluziile studiului, pe scurt, spun că este necesară degajarea vegetaţiei degradate sau parazitare, revitalizarea spaţiului prin plantaţii noi de vegetaţie potrivită condiţiilor climatice şi în acord cu imaginea de ansamblu a parcului, amenajări pentru utilizare didactică şi de expunere pentru localnici şi turişti, constă în alei, bănci, coşuri de gunoi, panouri de informare, cişmele, etc, se propune reamenajarea şi modernizarea iazului în prezent dezafectat, sistem de irigare semi-automat şi de iluminat artificial şi ambiental.
Firma care s-a ocupat de proiectul pentru amenajarea parcului dendrologic este SC UTILITAS SRL din Cluj, care la rândul ei a angajat un expert în parcuri și amenajări peisagistice, pe prof. universitar doctor ing. horticol Valentin Sebastian Dan (aveți CV-ul domnului aici, din care rezultă experiența bogată și specializarea acestuia), un profesor renumit din Cluj, care lucrează la Universtiatea de Științe Agricole și Medicină Sanitar-Veterinară Cluj.
Valentin Sebastian Dan a realizat evaluarea și identificarea tuturor copacilor din parc, pe specii, pentru că la fiecare arbore se va amplasa o plachetă explicativă. Apoi, la vremea respectivă, în aprilie 2014 (când s-a realizat studiul), au fost marcați anumiți copaci pentru tăiere/recoltare întrucât erau vizibil afectați. Între timp, unii dintre aceia nu mai există, pentru că din cauze naturale au căzut sau au fost doborâți de vânt și s-au făcut intervenții de către alte persoane, situația actuală fiind mult diferită față de ceea ce era acum 8 ani.
Cert este că, având în vedere faptul că vorbim despre un parc dendrologic, firma MIS GRUP a solicitat o reevaluare a situației de către expertul de la Cluj și firma proiectantă, tocmai pentru a proteja arborii nou apăruți și pentru a clarifica ce se întâmplă cu ceilalți. Conform proiectului în gradină nu se vor turna betoane (așa cum susține Bălan Marius), e vorba de o amenajare cu rocă/piatră iar aleile vor fi cu lemn și pământ. Se va conserva tot ce se poate păstra și se vor elimina numai acei arbori indicați de specialiști. Se va realiza și expertiza cu aparatul tomograf arboricol existent în dotarea Primăriei Bistrița.
Copacii marcați din imagine sunt cei în legătură cu care se cere reevaluarea de către expert.
Mai mult, este prevăzută plantarea a 26 de arbori noi din specii diverse și o mulțime de alți arbuști, flori, plante perene etc de ordinul sutelor, pentru ca grădina să fie impresionantă și mai ales vizitabilă, așa cum sunt grădinile botanice din alte orașe. De asemenea, este prevăzută montarea de sisteme de irigare.
Toate aceste lucruri le-am aflat în 20 de minute de discuții cu șeful șantierului ing. Vlad Barna din partea MIS GRUP SRL care a avut amabilitatea să îmi prezinte realitatea din teren.
Vedeți în fotografii (mai sus) cum arată acum parcul dendrologic și cum urmează să fie configurat din planșele de mai jos.
Verdict: Fake-News! Copacii marcați din parcul de la Liviu Rebreanu nu sunt marcați pentru tăiere. În gradină nu se vor turna betoane, e vorba de o amenajare cu rocă/piatră pentru un amfiteatru (care într-o formă rudimentară exista și anterior), iar aleile vor fi cu lemn și pământ. Se va conserva tot ce se poate păstra și se vor elimina numai acei arbori indicați de specialiști. Se vor planta 26 de arbori noi din specii diverse și o multitudine de alți arbuști, de ordinul sutelor. Va fi refăcută fântâna arteziană și micul iaz aferent. De asemenea, este prevăzută montarea de sisteme de irigare.
Legislația invocată de Marius Bălan nu conține prevederi referitoare la parcuri dendrologice, ci numai la parcuri/grădini botanice. Astfel, Legea nr. 24 /2007 actualizată şi republicată. Legea privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 764 din 10.11.2009, explică la art.4 fiecare categorie de spațiu verde: a)parc – spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie; e)grădină botanică – grădină în care sunt prezentate colecţii de plante vii cultivate în condiţii naturale ori de seră, în vederea studierii acestora sau doar pentru curiozităţile pe care le prezintă.
Ce rezultă din documentele de la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud? Administrarea Grădinii lui Gubesch revine Consiliului Județean Bistrița-Năsăud!
Urmare a adresei saptamana.online, înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, cu nr. 12664/07.11.2022, prin care solicitați informații cu privire la Grădina Dendrologică din curtea Colegiului Național ”Liviu Rebreanu” – Bistrița, vă comunicăm următoarele:
- Grădina Dendrologică Liceul Liviu Rebreanu a fost declarată arie protejată de interes județean prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 3/1995 privind zonele naturale protejate și monumentele naturii de pe raza județului Bistrița — Năsăud;
- Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, responsabilitățile de administrare a ariilor protejate de interes județean, declarate prin hotărâri ale consiliilor județene, revin Consiliului Județean. Ariile protejate de interes județean nu fac obiectul reglementărilor din OUG nr. 57/2007;
- Conform art. 26, alin. (5) din OUG nr. 57/2007 „Pentru unele bunuri floristice și faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini și în parcuri de agrement, în grădini zoologice, precum și în colecții muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic și de altă natură, măsurile necesare de protecție și conservare vor fi luate de către administratorii sau deținătorii acestora.
- Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis pentru proiectul Consolidarea și modernizarea corpului A Colegiul ”Liviu Rebreanu” — Bistrița, actul de reglementare Clasarea Notificării nr. 333/ 12.03.2014.(atașat prezentei adrese)
- În proiectul depus nu a fost prezentată în descriere, intervenția asupra cadrului natural și nici tăieri de arbori.
Din răspunsul oficial aflăm astfel mai multe lucruri importante:
- Gradina dendrologică e arie naturală protejată de interes județean, conform cu Hotărârea Consiliului Județean nr. 3/1995 privind zonele naturale protejate și monumentele naturii de pe raza județului Bistrița — Năsăud;
- Responsabilitățile de administrare a ariilor protejate de interes județean, declarate prin hotărâri ale consiliilor județene, revin Consiliului Județean;
- În proiectul depus nu a fost prezentată în descriere, intervenția asupra cadrului natural și nici tăieri de arbori.
Pe cale de consecință ecologiștii au greșit adrisantul, ei nu la Primărie trebuie să se rățoiască ci la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care are uitată prin arhive pe undeva o hotărâre din 1995 prin care declară Grădina lui Gubesch arie naturală protejată. Conform legislației în vigoare Consiliul Județean BN poartă toată responsabilitatea legată de această arie naturală.
Interesant este și faptul că proiectul depus în 2014 pentru acordul de mediu la APMBN nu avea în descriere și partea de intervenție asupra cadrului natural, o situație ciudată, care trebuie clarificată de autorități.
