de Ion Lucian Petraș
Cei care au făcut armata știu că alarma de luptă este una specială sigilată într-un plic și închisă într-un fișet, ei bine ordinul de luptă pentru invazia din Ucraina este gata, toate pregătirile și preparativele sunt finalizate, Federația Rusă a comasat între 100.000 și 150.000 de soldați la granița cu Ucraina, însoțiți de tehnică de luptă, iar începând de ieri trei nave de luptă sunt pe poziție în Marea Neagră.
Experții americani și europeni în securitate au anunțat deja că mai multe state europene își retrag personalul non-esențial din Ucraina, mai mult SUA, Marea Britanie, Olanda, Noua Zeelandă și Australia au anunțat deja public cetățenii lor să părăsească Ucraina cu avioane de linie cât mai repede posibil. Israelul a retras de asemenea personalul diplomatic non-esențial, iar delegația UE în Ucraina a fost evacuată de urgență. Pe de altă parte, Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, a declarat că personalul non-esențial al misiunii diplomatice din Ucraina a fost sfătuit să părăsească țara „pentru o perioadă”, potrivit agenției rusești TASS. Și alte ambasade au grăbit pregătirile de evacuare.
Declarațiile Secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, la Constanța, făcute cu ocazia primirii celor 1000 de soldați americani în România, chiar dacă aparent sunt menite să ne liniștească, de fapt, trădează o îngrijorare și preocupare fără precedent în rândul aliaților. Atât de mult discutata zonă de securitate a Mării Negre iată că pune probleme deosebite care până mai ieri erau prezentate pe la mese rotunde și discuții între experți, fără însă o prea mare atenție din partea aliaților din punct de vedere strategic și militar. Acum însă, când ne-a ajuns cuțitul la os, aliații realizează că nu este de glumă și că trebuie să facă ceva.
Redau mai jos discursul lui Jens Stoltenberg, preluat de pe site-ul presidency.ro:
“România nu este singură.
Avioane de luptă din Germania și din Italia sunt aici pentru a proteja și apăra toți Aliații. Și pentru a contribui la siguranța spațiului vostru aerian.
Iar astăzi, avioane spaniole vor sosi în Bulgaria pentru a consolida misiunea aeriană NATO de acolo.
Iar în vreme ce vorbim, 1.000 de soldați americani sunt desfășurați la această bază, numărul total de militari americani de la această bază ajungând la aproape 2.000.
Aceasta este o demonstrație puternică a unității transatlantice și a angajamentului solid al Americii de Nord pentru apărarea Europei.
Și de aici, din regiunea Mării Negre până la Marea Baltică, Aliații consolidează prezența NATO în această perioadă critică. Cu mai multe trupe, mai multe capabilități și o mai mare capacitate de reacție.
Iar săptămâna viitoare, miniștrii apărării din statele NATO se vor întâlni și vor discuta despre cum putem consolida mai departe prezența noastră în partea estică a Alianței, inclusiv cu noi grupuri de luptă.
Salut oferta Franței de a conduce un grup de luptă NATO aici, în România.
NATO este o alianță defensivă.
Misiunea noastră este menținerea păcii.
Facem acest lucru astăzi, asigurându-ne că nu există loc de interpretări sau calcule greșite în ce privește angajamentul și pregătirea noastră pentru a proteja România și toți ceilalți aliați NATO.
Acest lucru este cu atât mai important, ținând cont de mobilizarea militară nejustificată a Rusiei în Ucraina și în jurul său, inclusiv în regiunea Mării Negre.
Marea Neagră este o regiune de importanță strategică vitală pentru NATO.
Trei aliați NATO sunt state riverane, la fel și partenerii noștri apropiați, Ucraina și Georgia. Așadar, securitatea în această regiune este de maximă importanță pentru NATO.
Suntem angajați în favoarea dialogului și găsirii unei soluții politice.
Am reiterat invitația adresată Rusiei de a ne reîntâlni în Consiliul NATO-Rusia cât mai repede cu putință, pentru a discuta teme cruciale pentru securitatea europeană, inclusiv reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.
Dar NATO nu va face compromisuri în ceea ce privește principiile de bază.
Dreptul fiecărei națiuni de a-şi alege propria cale și capacitatea noastră de a proteja și apăra toți Aliații.
Niciodată nu vor exista membri NATO de prim rang şi de rang secund.
Există doar aliaţi NATO, uniți ca unul.
Domnule preşedinte, permiteți-mi să vă mulțumesc încă o data pentru primire și pentru angajamentul dumneavoastră puternic față de Alianța noastră.
Este cu atât mai important, cu cât ne confruntăm cu vremuri cruciale pentru securitatea europeană.”
Tot ieri spre seară, președintele SUA, Joe Biden, a convocat de urgență o întâlnire cu liderii statelor membre NATO, după ce în prealabil s-a întâlnit cu șefii serviciilor de informații americane. Mesajul transmis șefilor de stat a fost unul simplu: războiul poate începe oricând de acum, Rusia a pregătită de invazie. La discuții au participat Președintele României, Klaus Iohannis, Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.
Oficial, convorbirea „a prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluții și perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări și concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă și au fost analizați pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare”, a transmis Administrația Prezidențială de la București.
Ulterior întâlnirii a fost transmis anunțul SUA privind transferul a încă 3000 de soldați în Polonia, în plus față de cei 2000 deja transferați acolo.
Riscurile unui conflict militar iminent în Ucraina sunt alimentate acum de evaluările privind trupele ruse dislocate în Crimeea, la puţin peste 300 de kilometri distanţă de România. În zona Crimeei, ruşii au adus în urmă cu doar câteva zile mai multe nave de desant şi au intensificat exerciţiile militare care simulează conflicte.
Din multitudinea de scenarii analizate de statele NATO, unul se conturează mai pregnant, respectiv un atac fulger menit să ocupe Kievul și să schimbe regimul cu unul favorabil Moscovei, acest scenariu prevede un atac aerian puternic cu bombardamente care ar pune în pericol civilii, ceea ce a determinat statele NATO să recomande evacuarea de urgență.
Pentru a vedea cum sunt poziționate forțele ruse la granița Ucrainei vedeți fotografiile aeriene realizate de MAXAR: http://www.digitalglobe.com
Sursa foto satelit https://edition.cnn.com/2022/02/02/europe/russia-troops-ukraine-buildup-satellite-images-intl/index.html
Harta trupelor ruse staționate pe granița cu Ucraina.
