The EU should protect women fleeing Ukraine from violence and trafficking, and women should have access to essential health services, say Gender Equality Committee MEPs.
In a resolution adopted by the Committee on Women’s Rights and Gender Equality on Monday by 29 votes in favour, 2 against and 3 abstentions, MEPs strongly condemn the use of sexual and gender-based violence as a weapon of war. They express their deep concern about the growing number of reports of human trafficking, sexual violence, exploitation, rape and abuse faced by women and children fleeing Ukraine.
Conform unui comunicat de ieri din partea Parlamentului European, UE ar trebui să protejeze femeile care fug din Ucraina de violență și trafic de ființe, iar femeile ar trebui să aibă acces la servicii de sănătate esențiale, spun europarlamentarii Comisiei pentru egalitatea de gen.
Într-o rezoluție adoptată luni, 25 aprilie 2022, de Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen cu 29 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri, deputații europeni condamnă ferm folosirea violenței sexuale și bazate pe gen ca armă de război. Ei își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul tot mai mare de rapoarte de trafic de persoane, violență sexuală, exploatare, viol și abuz cu care se confruntă femeile și copiii care fug din Ucraina.
Deputații subliniază în special că nevoile specifice ale femeilor și fetelor ar trebui să fie abordate în centrele de primire a refugiaților și că mecanismele de plângere ar trebui să le fie imediat disponibile în limbi și formate accesibile tuturor. Statele membre și UE ar trebui să identifice și să supună justiției rapid rețelele de trafic care profită de pe urma exploatării sexuale a femeilor refugiate. Comitetul îndeamnă, de asemenea, țările UE să asigure transport sigur și coordonat între statele membre.
Garantarea accesului la serviciile esențiale de sănătate, drepturi sexuale și reproductive (SRHR)
Deputații solicită UE și tuturor țărilor gazdă și de tranzit să asigure accesul la sănătatea și drepturile sexuale și reproductive (SRHR), în special contracepția de urgență și îngrijirea avortului, inclusiv pentru victimele violului, precum și la îngrijirea obstetricală. Membrii comisiei sunt îngrijorați de faptul că legislația privind avorturile este limitativă în țări precum Polonia, Ungaria, sau serviciile de sănătate din această categorie nu sunt asigurate din fonduri publice în România și Slovacia, situații care pot afecta drepturile femeilor refugiat ținând cont de faptul că unele dintre ele au fost violate și nu doresc să păstreze sarcina.
Pentru acele femei care se află încă în Ucraina, Comitetul pentru Drepturile Femeii îndeamnă UE să folosească toate măsurile și fondurile pe care le are la dispoziție pentru a răspunde nevoilor lor SRHR și să trimită truse de sănătate pentru demnitate, inclusiv contraceptive și truse pentru sănătatea sexuală a reproducerii, în scopuri umanitare, prin pachete și convoaie către Ucraina și către țările gazdă.
Pentru a facilita integrarea femeilor refugiate în țările gazdă, deputații europeni observă că ar trebui să li se acorde acces pe piața muncii cât mai curând posibil și, prin urmare, solicită, de asemenea, crearea de programe speciale și cursuri de limbi străine, precum și acces la îngrijirea copiilor.
Declarație:
Committee Chair Robert Biedroń (S&D, PL) said: ‘‘Despite the heroic resistance of the Ukrainian people, Russia’s barbaric war continues. As usual in such situations, women and girls pay the highest price. They are the ones responsible for protecting their families and looking for work in completely new circumstances. They are also the main targets of human traffickers and gender-based and sexual violence. This is why we strongly urge the EU and member states to ensure that women seeking refuge in Europe receive all the support and help they need, including access to SRHR services.’’
Președintele Comitetului, Robert Biedroń (S&D, PL) a declarat: „În ciuda rezistenței eroice a poporului ucrainean, războiul barbar al Rusiei continuă. Ca de obicei în astfel de situații, femeile și fetele plătesc cel mai mare preț. Ele sunt cele responsabile pentru protejarea familiilor lor și pentru căutarea de muncă în circumstanțe complet noi. Ele sunt, de asemenea, principalele ținte ale traficanților de persoane și ale violenței sexuale și bazate pe gen. Acesta este motivul pentru care îndemnăm cu tărie UE și statele membre să se asigure că femeile care caută refugiu în Europa primesc tot sprijinul și ajutorul de care au nevoie, inclusiv accesul la serviciile SRHR.”
Context
Potrivit UNHCR, peste cinci milioane de refugiați – dintre care 90% sunt femei și copii – au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse din 24 februarie. Alte 7,1 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul Ucrainei, inclusiv femei și copii care au nevoie de îngrijiri medicale.
În România, deși au fost vehiculate diverse zvonuri privind implicarea unor rețele de trafic de persoane în recrutarea sau racolarea femeilor refugiate, până în prezent nu sunt investigate sau nu au fost făcute publice informații privind astfel de fapte.
Totuși, săptămânile trecute, a apărut un caz în care o femeie de 22 de ani din Ucraina a acuzat și reclamat autorităților faptul că un preot ar fi încercat să o abuzeze sexual, în timp ce se afla cazată într-un centru de refugiați de la Mănăstirea Petrova, județul Maramureș. Conform oficialilor Episcopiei Maramureș alegațiile nu sunt confirmate, aceștia acuzând public faptul că se încearcă discreditarea activității umanitare a preotului respectiv, din motive și interese financiare care vizează eliminarea mănăstirii din sistemul de preluare a refugiatelor. De remarcat că, persoana care a reclamat situația a fost catalogată drept instabilă emoțional de către preoți și refugiatele din centru, însă medicii Spitalului Sighet care au preluat cazul nu confirmă aceste informații. Poliția Sighet are o investigație în curs și până în prezent nu au fost comunicate date privind finalizarea cercetărilor. În apărarea sa, starețul mănăstirii, preotul Agaton Oprișan a afirmat că le îmbrățișează părintește pe refugiate și ele îl îmbrățișează pe el la fel. Totodată, dacă inițial preotul Oprișan a declarat că se afla în Ucraina (a prezentat chiar fotografii de pe camerele de supraveghere de la un centru de refugiați), ulterior s-a comunicat oficial faptul că era la un centru din Arad.
Chiar dacă este un caz singular, această situație ar trebui să alerteze atât autoritățile cât și organizațiile de profil pentru a încuraja semnalarea unor astfel de cazuri și pentru a prelua imediat victimele în custodie, evitând astfel consecințe nedorite și încălcarea drepturilor persoanelor refugiate, care inevitabil se află într-o stare de puternic disconfort psihologic și sunt vulnerabile din toate punctele de vedere.
