Încălzirea cu lemne de foc ar putea fi subvenționată de Guvern, întrucât Ministerul Mediului pregătește un proiect prin care se prevede un ajutor de 150 de lei pentru metrul cub de lemne de foc cumpărate. Ministrul Tanczos Barna a explicat la Digi24 că se va propune să primească acest ajutor cei care vor dovedi achiziția cu factură și aviz de însoțire a mărfii.
Analiză: cum va influența această măsură prețul lemnului de foc, ce măsuri și soluții are pregătite Guvernul, dar și evaluarea tendințelor privind exploatarea lemnului din 2001 până în 2021, douăzeci de ani în care am pierdut peste 391 de mii de hectare de păduri.
„Guvernul deja acordă ajutoare pentru cei vulnerabili sub formă de ajutor pentru lemne de foc, dar acest ajutor vine în compensarea prețului care a crescut în ultima perioadă. Vom propune ca prețurile să fie compensate cu ajutor de 150 lei per metru cub de lemn de foc cumpărat. Cei care vor beneficia trebuie să facă dovada cu factură și aviz de însoțire a mărfii.
Vor beneficia toți cei care au cumpărat lemn de foc, indiferent de categoria socială sau dacă sunt consumatori vulnerabili sau nu. O să fie un ajutor similar ca pentru gaze și energie„, a spus ministrul Mediului la DIGI24.
El a declarat că se propune ca lista beneficiarilor să fie întocmită de primării, care știu care sunt familiile ce folosesc lemne de foc. Propunerea se va referi la persoane fizice, a afirmat Tanczos Barna.
„Impactul cred că este suportabil și poate fi acoperit din bugetul de stat. Vom face o analiză cu Ministerul Finanțelor, sunt convins că se vor găsi bani pentru această formă de sprijin. Săptămâna viitoare, vom prezenta Coaliției propunerea. Numărul de familii variază între un milion și 3 milioane în funcție de modul în care își procura fiecare lemne de foc. Cei care au pădure proprie și nu cumpără lemne de foc nu primesc acest sprijin. Propunerea noastră se va referi la o compensare ulterioară, deoarece trebuie să se facă dovada achiziționării cu factură a lemnelor. Aceasta este singura dovadă ca să demonstreze că cineva a plătit un preț ridicat„, a mai spus ministrul. El a adăugat că această propunere vine în completarea celor existente.
Va crește prețul lemnului după acest anunț?
Pe lângă schema de compensare, autorităţile se preocupă ca lemnul să rămână în ţară și să nu meargă către export.
“Lemnul de foc este la un preț foarte mic la 180-200 de lei metrul cub (n.n. ministrul vorbește de un preț ideal, în realitate m.c. se vinde populației de la 350 de lei în sus) . În afară de acest lucru am spus acum aproape trei luni de zile că acele rărituri care se pot face pentru 2023 să se poată face în 2022, deci să punem mai mult lemn de foc pe piață, în condițiile respectării legii și în condițiile respectării amenajamentelor silvice. Pe piață în ultimele două luni a apărut o cantitate semnificativă de lemn în plus, pentru a stopa creșterea de preț, pentru a acoperi cererea. Am verificat inclusiv acele tranzacții internaționale, acele exporturi care ar privi lemnul de foc, biomasa nu se exportă din România”, a spus ministrul Mediului, Tanczos Barna, la TVR Info.
Cum stă România în privința pădurilor și exploatării iraționale a resurselor lemnoase?
Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a Strategiei Energetice a României pentru perioada 2020-2030 cu perspectiva anului 2050, denumită SER 2020 -2030 cu perspectiva anului 2050, face o analiză și asupra utilizării lemnului de foc ca sursă de încălzire în România.
România așa cum bine știm se confruntă deja de ani buni cu o supraexploatare a resurselor sau exploatare necontrolată a masei lemnoase. Astfel, lemnul de foc este principala formă a biomasei cu destinație energetică. Conform Raportului și Strategiei, aproximativ 3.5 milioane de locuințe din totalul de 8.5 utilizează ca sursă de energie termică lemnul de foc. Ținta pentru anul 2030 este reducerea utilizării lemnului ca sursă de energie termică în proporție de 20% față de nivelul anului 2018. SER 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, propune de fapt o renunțare treptată la încălzirea cu lemne de foc prin implementarea unor noi îmbunătățiri a locuințelor pentru a fi eficiente energetic (izolare termică a locuințelor, încălzire eficientă cu biomasă, mai puțin poluantă). Așadar Strategia spune una, iar ministrul și Guvernul au alte intenții, care însă vor duce la creșterea volumelor de masă lemnoasă exploatată și la stimularea consumului.
Evaluările oficiale încearcă să ne liniștească în privința defrișărilor, însă de curând, oricine poate vedea pe Google forest watch cum România figurează cu o multitudine de alerte privind defrișarea pădurilor, vedeți în link cum e situația la voi în județ, dar și analiza indicatorilor realizată de noi cu ajutorul platformei.
Link la Google Forest Watch https://gfw.global/3AqMD2Y
În douăzeci de ani, din 2001 până în 2021, au fost defrișate în România 391 de mii de ha de păduri, rezultând o scădere de 4,9 % a fondului forestier față de anul 2000. Mai grad este că împăduririle cu tot cu regenerarea naturală a pădurilor totalizează doar 1,9%, așadar peste 3% din fondul forestier este distrus.
Vârful exploatărilor forestiere a fost în 2020, cu peste 26 de mii de hectare dispărute din fondul forestier, fiind vizate în special pădurile naturale, pierderea totală din 2013 până în 2021 este echivalentul a 74,5 Mt de emisii de CO2.
Reîmpăduririle la nivelul țării noastre se situează la sub 2% din totalul fondului forestier.
Pierderea anuală de păduri în România pe anul 2021 este de 13, 7 mii de hectare, mai mică decât în 2020 când a fost de 26,3 mii de ha, vedeți în grafice și principalele cauze ale defrișărilor, exploatarea forestieră fiind principala motivație.
