Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud prezintă pe pagina de Facebook câteva imagini de colecție ce fac parte din Fondul Arhivistic al României, respectiv ilustrate din colecțiile „Anton Coșbuc” și „Liviu Păiuș”.
Tot de la Arhivele Naționale aflăm care erau obiceiurile de Sântă Mărie. Una dintre cele mai importante sărbători creștine este „Adormirea Maicii Domnului”.
De această sărbătoare erau legate mai multe obiceiuri populare, astfel în satele din zona Becleanului era obligatoriu pelerinajul la Mânăstire Nicula. Credincioșii, cu icoana Maicii Domnului în fruntea coloanei, strabăteau pe jos distanța până la mânăstire, cântând pricesne.
În ajunul sărbătorii, leșenii împleteau cununi din flori, spice de grâu și frunze de nuc și le așezau la troițele de la răspântia drumurilor sau la icoanele din casă.
În zona Țibleșului, acum se adunau castraveții copți și îngălbeniți, care se crăpau și se puneau la uscat, fiind considerați ca buni pentru durerile de măsele sau „bube rele”.
În tradiția populară din zona noastră se considerau ca zile ploioase, zilele din ajunul Adormirii – „ploile Bulciului”, nume preluat de la Târgul cel Mare al Bistriței.
În aceasta zi erau adunate și ultimele plante de „leac” – busuiocul, măghiranul, daliile. De asemenea, nu era bine să mergi înapoi, deoarece se considera că Maica Domnului se întrista.
Acum bărbații schimbau pălăria cu căciula, iar cine era văzut purtând pălărie după 15 august era ironizat.
Începea sezonul nunților!
Ilustratele postate fac parte din colecțiile „Anton Coșbuc” și „Liviu Păiuș” și fac parte din Fondul Arhivistic al României.