Astăzi, 10 iunie se marchează peste tot în lume Ziua Mondială Art Nouveau. Curentul Noua Artă, Art Nouveau, Secession este apărut în anii 1900 (în România mai este cunoscut ca Arta 1900) și reprezintă o revoluție și o descătușare a tot ce a însemnat artă în perioada respectivă.
România are câteva orașe reprezentative pentru acest stil arhitectural, al cărui motto a fost „Epocii, arta sa. Artei, libertatea sa.” Pentru că stilul a fost foarte la modă la Viena, iar Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, avem așadar arhitectură în stil Secession în multe orașe din Transilvania: Oradea, Cluj-Napoca, Mureș. Stilul se regăsește inclusiv în orașele mici, cum este Reghin, Bistrița etc chiar dacă este vorba de clădiri de mai mici dimensiuni sau mai puțin impozante decât în marile orașe.
Ziua Mondială Art Nouveau a fost stabilită în 2013 pentru a celebra memoria a doi mari reprezentanți ai stilului – Antonio Gaudi și Ödön Lechner. Începând de atunci, la nivel mondial se organizează în data de 10 iunie evenimente variate care readuc în atenția publicului oamenii și operele ce au marcat acest curent artistic, precum și poveștile și valorile patrimoniului Art Nouveau din Europa.
Bistrița are câteva clădiri construite în stil Art Noveau, Noua Artă, sau Arta 1900, dintre care amintim: Cinematograful OMNIA/23 August, Restaurantul La Villa (fosta clădire a direcțiunii Liceului Sanitar), Casa Matei Eminescu (Casă a Colecțiilor și Documentelor de Patrimoniu), Vila Ciuta (clădirea fostei Biblioteci, Gării nr.2), Palatul Poștei (Poșta Veche), Casa Pionierilor.
În toată țara iubitorii de arhitectură în stil Art Nouveau sunt incurajați să admire clădirile reprezentative ale curentului artistic și pot participa la evenimente și manifestări care pun în valoare aceste monumente istorice, majoritatea fiind clasate și protejate de lege, dar și la manifestări culturale dedicate Zilei Art Nouveau. Puteți vedea aici ce evenimente au loc la Oradea cu această ocazie.
În România, curentul pătrunde încă de la sfârșitul secolului XIX, iar în artele plastice și decorative se suprapune cu spiritul efervescent al noii epoci. Artiști precum Ștefan Luchian, Constantin Artachino și Nicolae Vermont pun bazele societății artistice „Ileana”, al cărei nume face trimitere la personajul Ileana Cosânzeana și la simbolistica primăverii. Aceasta s-a poziționat ca o alternativă la miscarea artistică oficială și și-a propus popularizarea lucrărilor de artă moderne. La începutul secolului – în 1900 – apare și publicația societății, revista „Ileana”, realizată după modelul celei de la München. Ca si „Jugend”, revista „Ileana” își dorea să cultive gustul publicului autohton și să contribuie la pătrunderea artei în viața cotidiană. Fondatorii revistei erau Alexandru Bogdan-Pitești și Ion C. Bacalbașa iar artiștii invitați să populeze paginile revistei erau dintre membrii Societății. Grafica revistei se încadra în spiritul Art Nouveau, copertele și frontisipciile având decoruri florale și geometrice, linii ondulate sau „serpentinate” ce încadrau în general o alegorie feminină. Ilustratorii erau aceiași artiști ai epocii printre care îi amintim pe Ștefan Luchian, Arthur Verona, Kimon Loghi dar și invitați străini, de renume, ca Alphonse Mucha.”
Vă invit să vedeți câteva fotografii cu clădirile reprezentative pentru stilul Art Nouveau din Bistrița.
- Casa Colecțiilor și Documentelor de Patrimoniu sau Casa Matei Eminescu :
Casa Matei Eminescu, cum era cunoscută bistrițenilor, după numele celui mai celebru locatar al său, a fost construită undeva prin 1912 în stil Art Nouveau, cu decorațiuni exterioare foarte frumoase și cu lucrături deosebite la geamuri și uși, inclusiv mansarda și balconul fiind tipice stilului Art Nouveau.
Pictura de pe clădire a fost restaurată de pictorița bistrițeană Mirela Trăistaru și lucrarea s-a făcut după un studiu atent al desenelor de pe clădire, în baza unor fotografii vechi, iar culorile alese sunt cele specifice Văii Someșului, dar și stilului arhitectural în care a fost realizată clădirea.
Investiția a fost realizată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud printr-un credit în valoare de 1,5 milioane de euro.
2. Vila Ciuta sau (clădirea fostei biblioteci județene)
Clădirea fostei biblioteci județene cum este ea cunoscută astăzi a fost construită de avocatul dr. Demetriu Ciuta, originar din Rebrișoara, un reputat avocat român și cunoscut susținător al drepturilor românilor. Avocatul Ciuta a făcut școala la Cluj și era doctor în științe juridice, fiind implicat alături de alți oameni politici ai vremii în realizarea Marii Uniri din 1918.
Imagini cu Vila Ciuta
Din păcate clădirea se află într-un proces continuu de degradare în ultimii 10 ani fiind abandonată, întrucât se află în proprietatea unor investitori imobiliari care intenționează demolarea ei și construirea unui bloc de 10-12 etaje pe terenul respectiv. Firma ACTOR ASSET din Cluj este proprietarul clădirii și în prezent se judecă în instanță cu Direcția pentru Cultură BN care nu a avizat demolarea clădirii, această fiind situată în zona protejată a Bistriței.
Citește și
3. Palatul Poștei și Direcției Financiare a fost edificat de către avocatul român dr. Dimitrie Ciuta în anul 1890, iar în anul 1919 a fost vândut statului român de către văduva acestuia. Clădirea avea 21 de încăperi la parter, ocupate de Oficiul Poștal și alte 25 la etaj, care au fost închiriate Casei Asigurărilor Sociale. Imobilul are un plan în „U”, cu două fațade principale, fațada înaltă a clădirii este placată cu granit iar în dreptul ferestrelor are chenare rectangulare ornamentate. Pe cele două fațade sunt amplasate balcoane cu parapete din metal lucrate în maniera Art Nouveau. Datele sunt preluate din lucrarea Patrimoniul preindustrial și industrial în România scrisă de prof.dr. Volker Wollman. Clădirea este destul de bine întreținută, cel puțin fațadele de la strada principală se prezintă într-o stare bună, deși clădirea nu este folosită de mulți ani.
4. Cinematograful OMNIA sau 23 August:
Construit la 1913 ca o sală de concerte inițial, denumită Sala Omnia, între două parcele din apropierea Turnului Măcelarilor. Sala este celebră pentru faptul că marele Enescu a susținut două concerte acolo. Ulterior la apariția cinematografiei s-a reinventat în Teatrul Electric OMNIA, adică un prim cinematograf în orașul Bistrița. Proprietarii din 1940 erau Fleischer și Garubet Balint. De asemenea, sala OMNIA avea 400 de locuri, ceea ce la 13 000 de locuitori ai Bistriței era suficient. Omnia avea în anii 40 proiecții zilnice, lucru mare pentru un cinematograf de provincie.
Clădirea primului cinematograf din oraş aparţine curentului artistic Art Nouveau/Seccesion și are similitudini cu linia stilistică introdusă la Bistrița de arhitectul Ludovic Ybl, fără să existe dovada realizării proiectului de către acest arhitect.
În anul 2021, Primăria Bistrița a intenționat să demoleze clădirea și să construiască o parcare. După o reacție negativă a cetățenilor la intenția de demolare, primăria a revenit asupra deciziei, primarul Ioan Turc anunțând că a renunțat la idee și că va prelua clădirea de la RADEF, o va expertiza și reabilita cu fonduri europene, pentru a funcționa un teatru acolo. Între timp, fostul Cinema OMNIA este preluat de Primăria Municipiului Bistrița, a fost declarat monument istoric și există o documentație pentru reabilitarea clădirii pe fonduri europene și funcționalizarea ei ca teatru.
„Centrul cultural multifunctional Omnia” care va funcționa în vechea clădire a fostului Cinematograf OMNIA este în atenția municipalității care a pregătit un proiect pentru restaurare fiind prevăzute lucrări în valoare 34.718.762,59 lei. Municipalitatea ar vrea să folosească fondurile europene pentru restaurare urmând ca acolo să își desfășoare activitatea Teatrul Municipal.
Citește și
Imagini cu Sala Omnia sau Teatrul Electric Omnia
Imagini cu afișele campaniei de salvare a Cinematografului OMNIA propus la demolare, afișe realizate de Alex Petrican.
