Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Rotary Club Bistrița și Asociația Culturală „Constantin Pavel” Bistrița au organizat joi, 20 iunie 2024, ora 17:30, în Sala de Conferințe „Gavril Scridon” a Bibliotecii Județene (Bistrița, Str. Alexandru Odobescu, nr. 11) la Evenimentul Cultural: „Cascada Bistrița – Amintiri”.
Au prezentat prof. dr. Mircea Gelu Buta, profesoara Felicia Voica și pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene care a realizat o introducere interesantă în discuție, afirmând că el nu știe unde a fost sau unde mai este Cascada Bistriței, atât de renumită printre bistrițeni. Ioan Pintea a spus că el vine din zona Năsăudului și nu este familiarizat cu aceste locuri și obiceiuri ale bistrițenilor din perioada tinereții lor undeva prin anii 60-70, când acest obiectiv era unul apreciat și folosit ca o zonă de agrement.
Mircea Gelu Buta a explicat în mod detaliat care era de fapt scopul acestui dig, stăvilar în urma căruia se forma de fapt cascada și ce reprezentau bazinele unde se scăldau tinerii Bistriței. Cascada Bistriței era de fapt un obiecti tehnic și industrial, făcea partea din sistemul de prevenire a inundațiilor și de regularizare a debitului râului, mai apoi din cel de producere și furnizare de curent electric și ulterior de alimentare cu apă a orașului.
Pentru marea majoritate a bistrițenilor prezenți în număr mare la Biblioteca județeană la această dezbatere, nu acesta era principalul element de evocat ca amintire, ci faptul că la cascadă era locul unde se adunau tinerii, găștile, băieții și fetele pe timpul verii. Era locul preferat al tineretului de a merge la plajă și la scăldat, fiind zona de agrement a bistrițenilor. Dacă pentru unii, slipul era reprezentat de niște izmene pe care le mai sufulcau, mai târziu au apărut costume de baie moderne, în pas cu moda. Fetele erau și ele foarte atente la moda costumelor de baie, lucru demonstrat din fotografiile prezentate. Chiar unul dintre participanții la dezbatere se lăuda cu faptul că le-a făcut slip de baie și prietenilor.
Cascada Bistriței avea așadar un scop bine definit în mentalul colectiv care nu se asocia însă cu menirea sa tehnico-economică. Tinerii de atunci aveau acest loc unde să- și petreacă zilele însorite de pe perioada vacaței de vară, să lege prieteni și să facă lucruri trăznite, cum ar fi săritul cap în apă, acolo unde era mai adâncă și unde stăteau fetele la plajă. Sau să meargă de dimineață la pescuit și mai după amiază la scăldat la Cascadă.
Prezentarea realizată de Mircea Gelu Buta și completată și de alți vorbitori din public, cum este fostul director al COMELF, Dorin Stoian care ne-a vorbit puțin despre cascadă din perspectiva celor care au copilărit pe Valea Ghinzii, foarte familiarizați cu zona, care mergeau inclusiv iarna la cacadă și se jucau acolo. A vorbit de asemenea, dircetorul Aquabis, ing. Ioan Șandru care a explicat ce reprezintă sistemul respectiv, cum era configurat și ce se află acum acolo. De fapt, Cascada Bistriței nu a dispărut, ea a trecut prin mai multe etape de reabilitare și face parte din actuala Stație de tratare a apelor, însă conform normativelor actuale este un obiectiv păzit și cu acces limitat, nu se mai poate folosi ca zonă de scăldat.
Cascada a fost și sursă de inspirație pentru doi artiști, fiind identificate două tabouri, unul realizat de profesoara Felicia Voica și unul de profesorul Leon Titieni.
Galerie foto
Mai multe fotografii pe pagina saptamana.online
În loc de concluzie
Participanții la dezbatere nu au spus asta, dar din ce am aflat acolo și din informațiile mele, am ajuns la concluzia că din păcate, în prezent, noi avem un râu neîntreținut corespunzător și valorificat deloc sau aproape deloc.
Ca o observație după ce am asistat la toate aceste discuții pot spune că din punct de vedere istoric Bistrița ca oraș, dar și cetățenii acestuia au valorificat mai mult și mai bine acest avantaj al faptului că Râul Bistrița traversează orașul de la est la vest.
Fără investiții costisitoare se pot amenaja locuri de care să ne bucurăm toți bistrițenii. Se pot reface locurile de pescuit foarte ușor. Se pot amenja locuri de relaxare și plajă cu ieșire/coborâre la râu (trebuie doar cosită vegetația abundentă și adunate deșeurile). Sunt pretabile amenjările simple din lemn și răchită, pământ, piatră și nisip, în detrimentul betonării malurilor râului. Din păcate, în prezent noi avem un râu neîntreținut corespunzător și valorificat deloc sau aproape deloc.
