Ungaria a preluat de la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Asumarea acesteia de către Guvernul maghiar nu este lipsită de controverse din cauza tensiunilor apărute în ultimii ani între Budapesta și Bruxelles.
Relația dintre Ungaria și UE
În ultimii ani, Ungaria a intrat în nenumărate conflicte cu UE. Oficialii de la Bruxelles au criticat în repetate rânduri măsurile iliberale pe care Guvernul de la Budapesta le-a luat sub conducerea lui Viktor Orbán, precum restrângerea unor drepturi și atacarea statului de drept.
Din cauza nerespectării principiilor statului de drept, Blocul Comunitar a decis să înghețe fondurile europene care au fost alocate Ungariei în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit revistei Internationale Politik.
Orbán a răspuns sancțiunilor impuse de Comisia Europeană cu privire la încălcarea statului de drept prin blocarea activității Uniunii. Budapesta s-a opus în mai multe rânduri propunerilor UE de a oferi ajutor financiar Ucrainei.
Aceste blocade sunt folosite de către Guvernul maghiar ca formă de șantaj asupra instituțiilor europene. Premierul Orbán urmărește să primească astfel anumite concesii.
De exemplu, Ungaria a blocat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina în decembrie 2023, dar apoi au renunțat la opoziție, în februarie, după ce dorințele lui Orbán au fost îndeplinite, conform Politico.
De asemenea, Viktor Orbán este singurul lider european care are relații bune cu conducătorii Federației Ruse și Chinei, țări față de care Uniunea Europeană rămâne precaută.
Ce agendă a stabilit președinția maghiară la Consiliul UE
Președinția Consiliului UE este asumată prin rotație de guvernele statelor membre la fiecare șase luni, conform tratatelor UE. Chiar dacă această președinție nu vine cu multe beneficii, statele care o dețin pot determina agenda Consiliului.
Oficialii europeni și-au exprimat în mai multe rânduri îngrijorările cu privire la preluarea președinției de către Ungaria. Astfel, Parlamentul European a adoptat o rezoluție pe 18 ianuarie în care s-a pus la îndoială capacitatea Guvernului ungar de a-și asuma acest rol.
Ungaria și-a propus să abordeze șapte teme principale în programul său: competitivitatea globală a UE, politica de apărare europeană, extinderea Uniunii, migrația ilegală, politica de coeziune, politica agricolă comună și probleme demografice.
Orbán propune ca procesul de extindere a Uniunii Europene să se concentreze asupra regiunii Balcanilor de Vest. Alegerea nu este întâmplătoare deoarece această regiune are o importanță strategică pentru Ungaria din prisma proximității geografice (pe care o are cu țările balcanice).
Mai mult, din această regiune face parte și Serbia, stat condus de Președintele Aleksandar Vučić cu care Orbán își împarte viziunea iliberală. Cei doi lideri au declarat că se susțin reciproc în 2022, scrie Hungary Today.
Citiți continuarea în PressHUb
