O postare redistribuită în aceste zile pe rețelele sociale susține că, la Oradea, statuia regelui Ladislau I al Ungariei ar fi fost ridicată „în locul lui Mihai Viteazul” și leagă acest episod de mai multe controverse privind monumente din Sibiu, Arad, Turda, Carei, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Valea Uzului. Concluzia textului este gravă: toate acestea ar face parte dintr-o „strategie de ștergere a identității, istoriei și memoriei naționale românești din Transilvania”. Conform verificărilor noastre: mesajul este unul construit special pentru dezinformare.

Verificarea informațiilor arată însă o situație mult mai nuanțată. Unele dintre faptele enumerate sunt reale, altele sunt prezentate fără context, câteva sunt exagerate sau pur și simplu incorecte, iar pentru existența unei strategii coordonate de eliminare a simbolurilor românești nu există dovezi. Mai mult, postarea nu este una nouă. În astfel de cazuri specialiștii în contra-propagandă identifică clar semnalele unei acțiuni tipice de dezinformare, fiind realizată ca la manual.

Textul circulă din 2023. Atunci era atribuit lui Mihai Tîrnoveanu

O primă problemă este chiar vechimea textului. Versiuni aproape identice circulau pe internet încă din 22-27 august 2023, fiind atribuite atunci lui Mihai Tîrnoveanu, liderul organizației Calea Neamului. Una dintre variante începea exact cu formularea „Se întâmplă la Oradea! Nu, nu-l pun la loc pe Mihai Viteazu, ci îl pun în Cetate pe regele Ungariei, Ladislau I”. (Anonimus – Ce trebuie să știi!)

Așadar, textul semnat acum „Marius Adrian Hategan” este, cel puțin în forma verificată, o reluare sau adaptare a unei postări care circula în urmă cu trei ani. Acest lucru este important deoarece situația monumentelor din Oradea s-a schimbat fundamental între timp.

Oradea: Ladislau I nu a fost amplasat în locul lui Mihai Viteazul

Este adevărat că, pe 22 august 2023, în Cetatea Oradea a început montarea unei statui ecvestre a Sfântului Ladislau. Informația a fost publicată chiar de Primăria Oradea. Monumentul, înalt de 5,3 metri și realizat după modelul sculptorului Deák Árpád, a fost amplasat în curtea exterioară a Cetății, în urma unei colaborări între municipalitate și Episcopia Romano-Catolică. Montarea s-a încheiat la 29 august 2023. Ladislau I, rege al Ungariei între 1077 și 1095, are o legătură istorică directă cu Oradea, fiind, potrivit surselor istorice citate de municipalitate, înhumat în catedrala din cetate. (Oradea.ro)

Falsă este însă ideea centrală a postării potrivit căreia Ladislau ar fi fost pus „în locul lui Mihai Viteazul”. Cele două statui nu ocupă același amplasament.

Statuia lui Mihai Viteazul fusese scoasă în 2019 din Piața Unirii pentru ca acolo să fie amplasat monumentul Regelui Ferdinand I. După restaurare, statuia lui Mihai Viteazul a fost reinstalată solemn pe 23 mai 2024, în Centrul Civic, în fața Catedralei Episcopale Ortodoxe „Învierea Domnului”. Mai mult, piața respectivă a primit numele Piața Mihai Viteazul. (Oradea.ro)

În decembrie 2024, ceremonialul oficial de Ziua Națională a României de la Oradea s-a desfășurat chiar la statuia lui Mihai Viteazul, iar bilanțul Oradea Heritage din 2025 menționează restaurarea și reamplasarea acesteia printre principalele intervenții asupra monumentelor orașului. (Oradea.ro)

Prin urmare, afirmația „în locul lui Mihai Viteazu este Ladislau al Ungariei” nu corespunde realității.

Sibiu: Brukenthal are statuie în Piața Mare, dar nu poate fi numit factual „călăul” lui Horea, Cloșca și Crișan

Este adevărat că statuia baronului Samuel von Brukenthal a fost dezvelită în Piața Mare din Sibiu în septembrie 2021. Amplasarea ei a provocat încă de atunci proteste și dispute privind rolul fostului guvernator al Transilvaniei în timpul răscoalei din 1784. (Turism Sibiu)

Formularea din postare, conform căreia Brukenthal ar fi fost „călăul” lui Horea, Cloșca și Crișan, este însă istoric improprie. Un studiu publicat în Acta Musei Porolissensis, referitor tocmai la Brukenthal și răscoala din 1784, arată că împăratul Iosif al II-lea și-a asumat responsabilitatea pentru sentință și execuție, ordinul fiind transmis comisarului regal Anton Jankovich. Horea și Cloșca au fost executați la Alba Iulia, în timp ce Crișan s-a sinucis în închisoare. Brukenthal era guvernator și face parte din contextul politic al represiunii, dar a-l prezenta drept persoana care i-a condamnat sau executat este o simplificare care nu corespunde documentelor istorice. (biblioteca-digitala.ro)

Arad: au existat victime românești numeroase în 1848-1849, dar cei 13 generali nu pot fi declarați autorii uciderii a „40.000 de români”

La Arad există într-adevăr monumente dedicate celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare, executați de autoritățile austriece la 6 octombrie 1849. Monumentul de la locul execuției și ansamblul comemorativ fac parte din patrimoniul orașului.

Cifra de 40.000 de români morți nu este inventată pur și simplu: apare în unele surse și estimări istorice referitoare la întregul război civil din Transilvania din 1848-1849 și rămâne o cifră discutată istoriografic. Un studiu publicat de Muzeul Țării Crișurilor citează inclusiv estimări de epocă de 30.000-40.000 de români morți. (biblioteca-digitala.ro)

Dar de aici până la afirmația că „cei 13 ofițeri maghiari au ucis 40.000 de români” este o diferență esențială. Nu am identificat nicio sursă istorică serioasă care să atribuie celor 13 generali, individual sau colectiv, uciderea acestui număr de români. Ei erau generali ai armatei revoluționare maghiare, iar cei 40.000 reprezintă, în sursele care acceptă această estimare, pierderile atribuite unui conflict mult mai larg, desfășurat pe întreg teritoriul Transilvaniei.

Turda: Avram Iancu a fost mutat, dar a rămas în centrul istoric

Și afirmația referitoare la Turda pleacă de la un fapt real. În septembrie 2022, statuia lui Avram Iancu a fost relocată în cadrul proiectului „Revitalizarea spațiului pietonal din centrul istoric al Municipiului Turda”.

Însă nu a fost scoasă din centrul orașului. Documentația și precizările făcute atunci arată că noul amplasament, în zona din fața Teatrului Național „Aureliu Manea”, face tot parte din pietonalul centrului istoric. Relocarea fusese prevăzută din faza DALI, aprobată în 2018, și avea avizul Direcției Județene pentru Cultură Cluj. A spune că Avram Iancu „încurca arhitectura fondurilor europene” este o formulare polemică, nu explicația oficială a mutării.

Carei: statuia lui Kölcsey există. Proiectul din jurul Monumentului Ostașului Român este mai complicat decât formularea virală

La Carei, postarea are din nou un punct de plecare real. Statuia poetului Kölcsey Ferenc, autorul poeziei „Himnusz”, devenită textul imnului național al Ungariei, a fost amplasată în aprilie 2023 pe spațiul verde din fața Primăriei Carei. (municipiulcarei.ro)

Tot în 2023, Consiliul Local Carei a aprobat documentația pentru reamenajarea parcului din zona Monumentului Ostașului Român. Proiectul a stârnit controverse deoarece prevedea, printre altele, două copertine în stânga și dreapta monumentului și elemente tip „totem” din beton armat placat cu piatră. De aici provine probabil formularea potrivit căreia monumentul urma să fie „îngrădit cu plăci de beton”.

Documentația oficială declară însă drept obiectiv tocmai „punerea în valoare a monumentului”, iar situația actuală nu confirmă imaginea unui monument scos din viața publică: în mai și iulie 2026, Primăria Carei a organizat pe platoul din fața Monumentului Ostașului Român ceremoniile de Ziua Eroilor, Ziua Independenței și Ziua Imnului Național. (visitcarei.ro)

Alba Iulia, Oradea și Cluj: fapte reale, dar contextul schimbă concluzia

La Alba Iulia există într-adevăr, din mai 2022, o statuie a principelui Gabriel Bethlen, amplasată în interiorul Cetății Alba Carolina, lângă Universitatea „1 Decembrie 1918”. A fost dezvelită la 400 de ani de la fondarea de către Bethlen a Colegiului Academic din Alba Iulia. Costurile monumentului au fost suportate de Eparhia Reformată din Ardeal. (Radio Romania Cluj)

La Oradea este adevărat și că statuia lui Emanuil Gojdu a fost mutată. Ea a fost însă restaurată și dezvelită în 2019 în Parcul 1 Decembrie, chiar la intrarea dinspre Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, la ceremonia dedicată centenarului primului liceu românesc din Oradea. (Oradea.ro)

Afirmația că statuia lui Mihai Eminescu de la Oradea a stat ani în șir într-o structură de protecție este, în esență, adevărată. Monumentul fusese protejat în perioada lucrărilor ample din Piața Independenței. În ianuarie 2023 a intrat într-un proces de restaurare și a redevenit locul manifestărilor oficiale de Ziua Culturii Naționale. (Oradea.ro)

La Cluj-Napoca, statuile lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga au rămas într-adevăr temporar fără vechile plăcuțe cu nume după lucrările de reabilitare din Piața Ștefan cel Mare. Situația a generat proteste în august 2023. Numai că, pe 23-24 august 2023, Primăria a instalat noile plăcuțe cu numele și anii de viață ai celor doi. Cu alte cuvinte, informația din postarea virală era deja depășită la câteva zile după apariția ei. (Cluj24.ro)

În ceea ce privește Monumentul Memorandiștilor, afirmația că ar fi fost lăsat „fără soclu și fără nume” nu se confirmă. Monumentul din centrul Clujului se află pe soclu de piatră și poartă atât numele memorandiștilor, cât și celebra frază a lui Ioan Rațiu: „Existența unui popor nu se discută, se afirmă!”.

Valea Uzului: conflictul există, dar crucile au fost îndepărtate în urma unei hotărâri definitive a instanței

Valea Uzului rămâne un subiect sensibil și o sursă reală de tensiuni româno-maghiare. Totuși, prezentarea din postare omite elementul juridic fundamental. Cele 50 de cruci de beton ridicate în 2019 de Primăria Dărmănești au fost declarate amplasate ilegal, iar Curtea de Apel Bacău a decis definitiv, în februarie 2023, anularea autorizației de construire și desființarea lucrărilor. (Ziarul de Bacău)

Așadar, decizia juridică nu a stabilit că „eroii armatei române nu au loc” în cimitir, ci că respectivele lucrări fuseseră realizate în baza unei autorizații nelegale. Discuțiile istorice privind identitatea celor înhumați acolo și modul în care trebuie comemorate diferitele armate sunt o problemă distinctă.

Există o „strategie de ștergere a identității românești din Transilvania”? Nu există dovezi

Postarea pornește de la mai multe controverse reale, unele dintre ele perfect legitime ca subiect de dezbatere publică: ce personalități sunt comemorate în piețele centrale, cum sunt mutate monumentele în timpul proiectelor de regenerare urbană, ce simboluri trebuie protejate și cât de bine comunică administrațiile asemenea decizii.

Dar textul face apoi un salt pe care faptele verificate nu îl susțin: transformă decizii luate în orașe diferite, în ani diferiți, de administrații și instituții diferite, într-o singură operațiune coordonată.

Cel mai puternic exemplu este chiar cel cu care începe postarea. Ladislau I nu a luat locul lui Mihai Viteazul la Oradea. Ladislau se află în Cetate din 2023, iar Mihai Viteazul se află din mai 2024 într-o piață centrală care îi poartă numele. Tocmai acest fapt contrazice formula repetată la finalul textului: „în locul lui Mihai Viteazu este Ladislau al Ungariei”. (Oradea.ro)

Verdictul verificării: postarea este înșelătoare.

Conține numeroase fapte reale — montarea statuii lui Ladislau, mutarea lui Avram Iancu, amplasarea monumentelor Kölcsey și Bethlen, relocarea lui Gojdu sau problema temporară a plăcuțelor lui Eminescu și Blaga — dar le combină cu afirmații false, informații devenite între timp neactuale și interpretări prezentate drept certitudini.

Din aceste cazuri nu rezultă, pe baza documentelor și surselor verificabile, existența unei strategii coordonate de eliminare a memoriei românești din Transilvania.

Pe urmele dezinformării, pe unde se plimbă acest text

Am urmărit traseul textului și rezultatul este destul de clar: versiunea atribuită acum lui Marius Adrian Hațegan nu este un text nou. Corpul articolului/postării provine aproape integral dintr-un text publicat în august 2023 de Mihai Tîrnoveanu.

1. Cea mai veche versiune identificată: Mihai Tîrnoveanu, 22 august 2023

Am găsit mai multe republicări independente, toate din 22 august 2023, care îl indică explicit pe Mihai Tîrnoveanu drept autor.

Site-ul lui Daniel Vla publică în 22 august 2023 textul sub titlul despre „antiromânism” la Oradea, iar imediat înaintea textului apare numele „Mihai Tîrnoveanu”, cu link direct către profilul său de Facebook. Textul începe exact cu:

„Se întâmplă la Oradea! Nu, nu-l pun la loc pe Mihai Viteazu…”

și continuă cu Sibiu, Turda, Carei, Alba Iulia, Gojdu, Eminescu, Cluj și Valea Uzului, terminând cu „Până când vom răbda?”.

În aceeași zi, „Cer și Pământ Românesc” publică practic același material și îl încheie explicit cu „Dr. Mihai Tîrnoveanu”, precizând: „Dr. Mihai Tîrnoveanu, Facebook preluat de NapocaNews.ro”.

Pe 27 august 2023, site-ul Anonimus îl republică și mai explicit: spune că Mihai Tîrnoveanu, de la organizația Calea Neamului, „a făcut o listă”, iar la final scrie „Autor: Mihai Tîrnoveanu”.

Și Basarabia Literară îl publicase pe 22 august 2023 sub intertitlul „MIHAI TÎRNOVEANU:”, urmat de același text.

Identitatea nu este ambiguă: Mihai Sorin Tîrnoveanu este președintele Asociației Calea Neamului, inclusiv într-un document oficial depus la Senatul României.

Așadar, pe baza urmelor publice pe care le-am găsit, Mihai Tîrnoveanu este autorul documentabil al textului de bază.

2. De unde apare pasajul despre cei „13 ofițeri maghiari” de la Arad

Aici devine interesant.

Textul original din 22 august 2023 atribuit lui Tîrnoveanu nu conține pasajul despre Arad. După propoziția despre Brukenthal urmează direct cea despre Avram Iancu la Turda. Acest lucru se vede atât în copia Daniel Vla, cât și în copia „Cer și Pământ Românesc”.

În schimb, am găsit o republicare pe LinkedIn, distribuită de Zaharie Dumitru și provenită de la un cont „Razvan CALINESCU”, care conține exact versiunea circulată acum:

„…Brukenthal și ca la Arad există grupul statuar al celor 13 ofițeri maghiari care au ucis 40 000 de români în 1848 (completare text, mulțumesc Părintelui Filotheu).”

Foarte importantă este chiar paranteza: „completare text, mulțumesc Părintelui Filotheu”. Ea arată că autorul respectivei versiuni știa că pasajul despre Arad este o completare adusă unui text preexistent.

Nu putem demonstra din rezultatele indexate că Răzvan Călinescu a fost primul care a introdus completarea. Putem însă demonstra că versiunea publicată/distribuită sub numele său conținea completarea și o marca explicit ca atare.

3. Marius Adrian Hațegan apare acum drept sursa textului

Motorul de căutare indexează în prezent o postare publică Facebook a unui cont numeric în care apare exact începutul:

„Se întâmplă la Oradea! Nu, nu-l pun la loc pe Mihai Viteazu…”

iar rezultatul îl asociază cu Marius Adrian Hategan și cu finalul „Deșteaptă-te Române!”.

Mai interesant, textul a început deja să fie redistribuit de alte conturi Facebook ca provenind de la Hațegan. Într-un rezultat apare formularea „pentru conformitate: Marius Adrian Hategan”, iar într-altul „Mulțumesc domnule Marius Adrian Hațegan”.

Aceasta înseamnă că în circuitul actual al postării, Hațegan este perceput și creditat de unii distribuitori drept sursă/autor.

Marius Adrian Hațegan este avocat și om politic din Alba. A candidat la Primăria Alba Iulia în 2020 din partea PMP și la Senat în 2024 din partea Partidului Național Conservator Român; anterior a condus și filiala Alba a Partidului Ecologist Român, iar acum figurează la Acțiunea Conservatoare.

În textul circulat în prezent și în modul în care este indexat și redistribuit acum nu apare creditarea autorului din 2023, ci numele lui Marius Adrian Hațegan la final.

Cât de identice sunt textele? Aproape integral

Am făcut și o comparație textuală între versiunea documentată din 22 august 2023, atribuită lui Mihai Tîrnoveanu, și versiunea Marius Adrian Hațegan.

Rezultatul este foarte puternic:

Calculată la nivel de succesiune a cuvintelor, similitudinea este de aproximativ 94,3%.

Mai relevant este alt indicator: versiunea Tîrnoveanu verificată are aproximativ 273 de cuvinte/tokenuri în această normalizare. Din acestea, 271 se regăsesc în versiunea Hațegan. Singurele două cuvinte eliminate sunt „link comentarii”, care făceau referire evident la postarea Facebook inițială.

Cu alte cuvinte, versiunea actuală păstrează aproximativ 99,3% din cuvintele textului Tîrnoveanu, în aceeași ordine, și adaugă în principal două bucăți:

1. pasajul despre Arad și cei 13 ofițeri, circa 26 de cuvinte, inclusiv mențiunea „completare text, mulțumesc Părintelui Filotheu”;
2. finalul „No hai! Deșteaptă-te Române!”.

Este același text, copiat aproape cuvânt cu cuvânt și completat ulterior.

Traseul cel mai probabil al textului

Pe baza probelor publice pe care le avem, lanțul documentabil arată astfel:

Mihai Tîrnoveanu – 22 august 2023
→ textul original despre Oradea și seria monumentelor
→ republicat în aceeași zi de mai multe site-uri, cu Tîrnoveanu indicat ca autor
→ apare ulterior o versiune extinsă, documentată inclusiv la Răzvan Călinescu, cu pasajul Arad și mențiunea explicită „completare text”
→ în 2025 și 2026, textul reapare sub numele lui Marius Adrian Hațegan, cu aproape tot corpul original intact și cu încă finalul „No hai! Deșteaptă-te Române!”
→ alte conturi încep să-l redistribuie creditându-l pe Hațegan.

Așadar, o postare veche de trei ani, construită pe situația din 2023, este reciclată în 2026 ca și cum ar descrie ceea ce „se întâmplă” acum la Oradea, deși între timp Mihai Viteazul a fost reinstalat încă din 2024.