Conform Codului administrativ în vigoare din anul 2019, consilierii locali au anumite obligații printre care și realizarea unui raport de activitate în care să prezinte cetățenilor ce au făcut efectiv în timpul unui an de zile în exercitarea mandatului obținut prin vot.
Au trecut șase luni din anul 2023 și numai cinci consilieri locali, respectiv doar un consilier județean, au completat rapoartele de activitate prevăzute de Codul administrativ.
Întrucât legea nu stabilește și un termen limită, aleșii locali nu se preocupă să întocmească aceste rapoarte decât foarte târziu, multe rapoarte fiind publicate în luna decembrie a anului următor.
Totuși dacă nu depun deloc rapoartele atunci riscă sancțiuni de le 1.000 la 5.000 de lei. Prefectul județului este responsabil prin lege să constate și să aplice sancțiunile.
Ce se întâmplă la Consiliul Local Bistrița? Viceprimarii nu au rapoarte de activitate
La Bistrița doar cinci consilieri au întocmit aceste rapoarte, consilierul local UDMR Mathe Atilla, consiliera PNL Gaga Seica Mioara, consiliera PMP Stere Ștefania (la încetarea mandatului), consilierul USR Păvălean Nicolae și consilierul PNL Urîte Florin.
Anul trecut Consiliul Local Bistrița a stat mai bine la acest capitol al transparenței fiind publicate pe site 6 rapoarte la data de 4 mai 2021, ulterior la solicitarea Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud s-au mai publicat o serie de rapoarte, ultimele fiind elaborate în luna decembrie 2022 pentru anul 2021.
Anul acesta figurează doar cinci rapoarte ale consilierilor și nu am regăsit pe site-ul Primăriei Municipiului Bistrița nici rapoartele viceprimarilor. Am solicitat informații publice privind rapoartele viceprimarilor și nu am primit niciun răspuns.
Interesant este și faptul că din raportul de activitate al consilierului local Urîte Florin aflăm că există un conflict între diverse servicii din primărie și secretarul acesteia, respectiv Gaftone Floare.
Urîte Florin precizează că există o stare de conflict permanent între serviciile de specialitate tehnic, urbanism, juridic, patrimoniu pe de o parte și doamna secretara, pe de altă parte, care îngreunează buna desfășurare a activității primăriei.
Ce se întâmplă la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud?
Pe site-ul Consiliului Județean BN la capitolul rapoarte de activitate ale consilierilor județeni regăsim raportul întocmit de vicepreședinta Tabără Camelia și raportul consilierului județean Puica Vasile (PSD), restul consilierilor nu au nimic de raportat se pare. Pe site se regăsește și raportul de activitate al președintelui CJBN, Emil Radu Moldovan. La șase luni de la finalul anului trecut, consilierii județeni nu au avut timp să scrie un raport despre ce au făcut în anul 2022.
Ce prevede legea?
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019, privind Codul administrativ stabilește, în art. 225, o serie de Dispoziții privind obligațiile de informare pentru aleșii locali:
(1) Aleșii locali sunt obligați ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în consiliul local, respectiv în consiliul județean o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetățenii.
(2) Fiecare consilier local, respectiv consilier județean, precum și viceprimarii, respectiv vicepreședinții consiliului județean sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care este făcut public prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Fiecare primar prezintă anual, în fața autorității deliberative, un raport privind starea economică, socială și de mediu a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
Este adevărat ca legea nu stabilește un termen până la care aleșii locali sunt obligați să prezinte aceste rapoarte, în schimb sunt prevăzute sancțiuni, întrucât art. 241 din Codul administrativ stipulează că neprezentarea de către aleșii locali a rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lor, reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei.
De asemenea, constatarea contravențiilor, instituirea măsurilor de remediere, urmărirea îndeplinirii măsurilor de remediere și aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local, în condițiile legii.
