În județul Bistrița Năsăud nu există niciun primar femeie, în timp ce în județele Harghita, Brașov, Galați, Covasna, Sălaj, există doar câte o femeie primar. Cele mai multe primărițe se regăsesc în județele Constanța, cu 11 femei, și Dolj, cu 10 femei primar, conform unei analize complexe făcute de Expert Forum (EFOR) cu privire la cei peste 46.000 de aleşi locali aflați în funcții. EFOR a făcut o bază de date și cu femeile care ocupă posturi în administrația locală și județeană.
Potrivit sursei menționate, au fost identificate 180 de femei primar. Dintre acestea, doar patru conduc municipii și orașe. Este vorba de Iulia Badea (Aiud), Elena Lăsconi (Câmpulung Muscel), Lia Olguța Vasilescu (Craiova) și Astrid Fodor (Sibiu), la care se adaugă Clotide Armand, primărița Sectorului 1.
În demersul de constituire a unei baze de date cu aleșii locali Expert Forum a solicitat informații publice de la mai multe instituții, precum MAI, MDLAP și prefecturile județelor însă s-a lovit de refuzul unora de a transmite numele și prenumele aleșilor, respectiv apartenența la o formațiune politică.
” În paralel, am solicitat informații de la prefecturi, unde răspunsurile au fost diverse. Cererile au fost trimise în perioada 20-21 iulie, iar majoritatea plângerilor administrative în primele 10 zile din august, la diverse momente. Așadar, la momentul publicării acestui raport, cele mai multe instituții se află în interiorul perioadei în care ne pot răspunde. Până acum nu am primit datele de la Arad, Bacău, Bihor (refuz), Bistrița – Năsăud (refuz), Brașov (refuz), Dolj, Maramureș, Mehedinți, Mureș (refuz), Neamț (refuz), Iași (refuz), Olt, Prahova (refuz), Satu Mare, Suceava (refuz), iar la București nu am solicitat informațiile. Unele prefecturi au retransmis cererile către primării – Brașov, Teleorman, Dolj sau către consiliului județean – Călărași, respectiv către MAI – Caraș Severin sau Sălaj.
Cele 2 motive pentru refuzul de a transmite informațiile a fost acela că legislația nu prevede specific că instituția procesează aceste date, ci MAI și MDLPA (majoritatea răspunsurilor), iar unele instituții au invocat și protecția datelor personale.
Experiența aceasta ne arată câteva aspecte:
- Interpretări foarte diferite ale legislației.
- În unele cazuri colectarea defectuoasă a datelor
- Lipsa de personal și colectarea dificilă a datelor
- Datele transmise au formate diferite – unele includ strict numele și partidul, pe când altele includ și alte informații precum profesia” se precizează în raportul Expert Forum.
Per total, EFOR a identificat că doar 14,6% din aleșii de la nivel local sunt femei. ”Adică mult sub procentul de candidați, de 23%, care era deja considerat mic”, subliniază cei de la Expert Forum.
Cea mai bună reprezentare pe județ este în Dobrogea, anumite județe din Moldova și Transilvania, iar cea mai slabă pare a fi în județele cu populație majoritar maghiară, în unele județe din Maramureș, în Muntenia și Oltenia, după cum a relevat analiza EFOR.
Capitala stă cel mai bine la capitolul reprezentarea femeilor în poziții alese, cu 27% – vizibil mai ales la nivel de consiliu general. Singurele 2 județe cu reprezentare de peste 20% sunt Tulcea (23,7%) și Constanța (21,5%), urmate de Arad (19,2%) și Dâmbovița (18,9%). Ultimele județe sunt Vâlcea (10,7%) și Satu Mare (10,5%).
Expert Forum a identificat 665 de UAT-uri unde nu există nicio femeie în funcție publică aleasă, adică într-un sfert din comunitățile din țară. În alte 860 de cazuri proporția este de sub 10%.
Cele mai multe femei sunt consilieri locali (89,4%), urmate de consilieri județeni (4%) și primari (2,6%). Între 3 și 4% dintre femeile alese local sunt viceprimari. Doar 2 femei sunt președinte de consilii județene, la Sibiu și Botoșani. La Bistrița-Năsăud pe o funcție de vicepreședinte la Consiliul Județean este o femeie.
Pe tipuri de UAT, cele mai multe femei se regăsesc la comune – 76% și la orașe – 10%. Din totalul femeilor alese locale, la municipii se regăsesc 8%.
Raportat la numărul de aleși ai partidului, USR-PLUS înregistrează aproape 18% femei. PSD, PER, PPUSL, FDGR s-au încadrat la 15%, iar UDMR a marcat 13%, ca Pro România, respectiv PMP. Din rândurile aleșilor PNL, 14% sunt femei. La ALDE, 10% dintre aleși sunt femei, iar din aleșii locali AUR, 8% sunt femei. La independenți, procentul de femei ajunge la 10%.
*** Trebuie menționat că statisticile au fost realizate pe baza informațiilor solicitate de EFOR instituțiilor de stat. Unele au refuzat să le transmită, altele le-au transmis parțial. EFOR a încercat să suplinească aceste lipsuri prin adunarea de date din surse multiple, verificarea şi curăţarea acestor informaţii şi construirea unui repertoriu sistematic cu aleşii locali actualmente în funcţie.
Citește Raportul integral în Expert Forum.
