Preluare integrală de pe presshub.ro
Republica Moldova este un stat mic, aflat în vecinătatea războiului din Ucraina și care dispune de resurse puține. Cu toate acestea, nu a refuzat să acorde asistență unui val imens de refugiați ucraineni.
Procentul refugiaților este cel mai mare din Europa raportat la populația Moldovei, iar moldovenii i-au primit pe ucraineni cu solidaritate și prietenie, în ciuda dificultăților de toate felurile cu care se confruntă chiar ei.
Moldova vrea să se alăture Uniunii Europene, iar solicitarea de aderare la UE a fost transmisă de Maia Sandu, la 3 martie 2022. Actualul președinte al Republicii Moldova, un lider pro-occident, a făcut un demers politic curajos și o dovadă a interesului pentru un parcurs european. Politica pro-europeană, reformele privind statul de drept precum și determinarea cu care Maia Sandu încearcă să imprime un parcurs european pentru Republica Moldova nu au rămas fără ecou.
Rusia a folosit aprovizionarea cu gaz pentru a exercita presiuni politice asupra Republicii Moldova, pentru a influența traiectoria și orientarea geopolitică a țării, în special după alegerile prezidențiale din 2020 și alegerile parlamentare din 2021.
Moscova dispune încă de pârghii multiple de influență a politicii Moldovei, mai ales din sfera economică, instrumente care sunt folosite ca elemente de șantaj fără nicio reținere din partea Federației Ruse. Moscova a susținut și mediul politic favorabil curentului pro-rus, dar a menținut și status-quo-ul așa numitei Republici Transnistrene. Conflict înghețat, prin care acum încearcă să îl reactiveze pentru a crea temeri și preocupare la nivelul decizionalilor de la Chișinău.
Republica Moldova este dependentă de Rusia
Pentru Republica Moldova, asigurarea independenței energetice, a conectivității, a diversificării și a eficienței, precum și accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie trebuie să fie un obiectiv strategic de politică externă.
Energetic, Republica Moldova este dependentă de Rusia, ca multe alte țări, însă în prezent plătește cel mai scump gaz, deși este unul dintre cele mai sărace state din Europa. Este și vina României pentru că în atâția ani de zile nu a reușit să interconecteze Republica Moldova la infrastructura noastră de gaze naturale, astfel încât să-i ofere independența energetică atât de importantă.
Republica Moldova depinde în foarte mare măsură de comerțul cu Federația Rusă, ceea ce în contextul sancțiunilor economice aplicate Moscovei pentru invazia Ucrainei se reflectă în mod direct și asupra economiei moldovene, așa mică cum este.
Așadar în prezent, Republica Moldova este captivă economic, energetic dar și politic într-o mare măsură în ghearele pretențiilor imperialiste ale Moscovei și ale liderului său Vladimir Putin. Republica Moldova este văzută de Putin ca un no mans land care să-i permită oricând să intervină în zonă fie politic, fie militar sau economic așa cum a făcut-o în mod constant Rusia.
UE, o umbrelă de securitate
Cererea Republicii Moldova de aderare al UE schimbă radical perspectivele, pentru că accederea în Uniunea Europeană va schimba statutul Republicii Moldova. Statul vecin nu va mai fi un stat la dispoziția și cheremul Rusiei, ci va primi statutul de stat membru cu drepturi depline.
Din perspectiva economiei, Republica Moldova se poate integra relativ ușor în UE pentru că ponderea produsului intern brut este realizată din agricultură, un domeniu în care UE are la dispoziție multiple instrumente de sprijin pentru fermieri și politici agricole foarte bine puse la punct.
Reorientarea exporturilor dinspre Rusia și est către Uniunea Europeană nu presupune dificultăți majore. În contextul preconizatei crize de produse agricole în Uniunea Europeană, produsele moldovenești au șanse mari să fie comercializate mai bine în vest decât în est. De asemenea, cetățenii moldoveni care lucrează în prezent în UE vor avea drepturi sporite și vor putea activa pe piața muncii în mod legal.
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte propuneri suplimentare menite să asigure liberalizarea deplină a transporturilor și comerțului cu UE, cum ar fi suspendarea taxelor de import pentru toate exporturile moldovenești către UE, creșterea cotelor pentru produsele agricole moldovenești și facilitarea accesului forței de muncă pentru moldovenii din UE, în lumina perturbărilor din lanțurile de aprovizionare și piețele tradiționale de export ale Republicii Moldova.
PressHUB a discutat cu europarlamentarul Ramona Strugariu, eurodeputat în grupul RENEW, membră a Comisiei de cooperare cu Republica Moldova, despre parcursul european al acestei țări.
PressHUB: Am văzut rezoluția Parlamentului European pentru accelerarea aderării RM la UE. Care sunt pașii următori?
Ramona Strugariu: Rezoluția Parlamentului European adoptată pe 5 mai a transmis un semnal clar de susținere privind cererea de aderare la UE depusă de Republica Moldova. Parlamentul a salutat cererea oficială a Republicii Moldova depusă pe 3 martie 2022 și a afirmat clar că UE ar trebui să îi acorde statutul de țară candidată, în conformitate cu articolul 49 din TUE și pe baza meritelor.
Este primul mesaj instituțional de susținere pentru acest demers curajos făcut în contextul complicat al agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei. Este vorba și de un impuls politic la adresa Statelor Membre care, în etapa următoare, trebuie să decidă în unanimitate să acorde acest statut de țară candidată.
Această decizie va fi luată în funcție de opinia Comisiei Europene, opinie formulată pe baza răspunsurilor la chestionarul ce a fost completat într-un timp record de autoritățile moldovene.
În cadrul summitului de la Versailles din luna martie, UE a făcut primul pas și a deschis clar ușa pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova. În următoarea etapă așteptăm și deciziile ce vor formaliza acest proces, în principiu in cadrul Consiliului European din luna iunie.
Parlamentul European a invitat Comisia Europeană să își finalizeze rapid evaluarea și să ofere Republicii Moldova asistența sa deplină în timpul acestui proces, ce înseamnă acest lucru, cât de repede vom avea un răspuns?
Au existat foarte multe discuții în jurul candidaturilor depuse de Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Realitatea este că nu există posibilitatea unei „aderări instantanee”, iar aderarea rămâne un proces complex, bazat pe merit și structurat, care depinde de implementarea efectivă a reformelor și de transpunerea acquis-ului.
Însă acest lucru nu înseamnă că nu putem avea un început rapid al acestui proces și acest lucru este total justificat în cazul Republicii Moldova. În virtutea Acordului de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a avansat deja considerabil pe calea către aderare.
Există totodată un imperativ politic de a arăta în mod concret solidaritatea cu această țară ce a făcut atât de mult pentru a primi refugiații din Ucraina și care rămâne totuși vulnerabilă în contextul războiului de agresiune condus de Federația Rusă.
Comisia Europeană lucrează deja la elaborarea opiniei sale privind cererea de aderare a Republicii Moldova și a manifestat disponibilitatea de a merge foarte repede pentru a finaliza evaluarea în timp pentru Consiliul European din iunie.
Este vorba despre o evaluare complexă ce cuprinde detalii despre unde se află țara din punct de vedere al condițiilor politice și economice, ca și respectarea legislației UE, a acquis-ului comunitar.
Am cerut sprijinul Comisiei Europene pentru că a răspunde la chestionar este un exercițiu tehnocratic și de coordonare internă complicat. Autoritățile moldovene au făcut față însă cu brio și așa cum spuneam în timp record.
Parlamentul a cerut ca la reuniunea Consiliului European din iunie 2022 să fie transmis un semnal politic clar și ferm cu privire la calea europeană a Republicii Moldova, la ce să ne așteptăm? Există state membre care nu susțin aderarea RM?
Cred că există un larg consens printre statele membre că locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Însă unele dintre capitalele europene au poziții în mod tradițional mai rezervate privind extinderea Uniunii.
S-a vorbit de exemplu foarte mult despre o anumită oboseală în raport cu extinderea UE, cu manifestări foarte diverse de la anumite ezitări în raport cu continuarea procesului, așa cum am văzut-o în cazul Balcanilor de Vest, până la dezbaterile recurente privind echilibrul dintre extinderea Uniunii și consolidarea sa internă.
În momentul acesta crucial în care ne aflăm, în care la granițele actuale ale Europei se duce o luptă crâncenă pentru libertate, cred că nu putem să ne permitem să avem o politică de extindere care să continue neschimbată. Trebuie să avem claritate geostrategică și să acordăm acest statut de candidat Republicii Moldova. Și sper ca statele membre să facă dovadă de viziune și să adopte această decizie în luna iunie.
Parlamentul european a cerut prin rezoluția sa lansarea dialogului politic și de securitate la nivel înalt UE-Moldova și implementarea unor măsuri substanțiale de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace, ce presupun aceste măsuri și cum funcționează ele în cazul RM? Ce garanții de securitate oferă aceste măsuri?
Rezoluția adoptată a salutat „inițiativele și deciziile recente de a spori sprijinul în domeniul securității, în special prin lansarea dialogului politic și de securitate la nivel înalt între UE și Moldova și prin măsuri de asistență substanțială prin intermediul Instrumentului european pentru pace”.
Dialogul acesta la nivel înalt a fost ținut pentru prima dată pe 18 martie și a fost decis în toamna trecută.
Eu văd în această nouă formă de dialog un salt calitativ în cooperarea cu Republica Moldova și un pas extrem de necesar, mai ales în contextul invadării Ucrainei.
Temele discutate sunt extrem de actuale : continuarea cooperării în domeniul securității, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică, combaterea dezinformării și consolidarea cooperării în cadrul Facilității europene pentru pace.
În decembrie 2021, Consiliul a adoptat o măsură de securitate în cadrul Facilității europene pentru pace pentru Republica Moldova, alocând 7 milioane de euro pe parcursul a 36 de luni. Prin această măsură se urmărește consolidarea capacităților Republicii Moldova în ceea ce privește chestiuni militare și de apărare, cu scopul de a promova reziliența și pacea pe plan intern.
Această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Direcției medico-militare și ale Batalionului de Geniu din cadrul forțelor armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a-și furniza serviciile respective civililor în situații de criză sau de urgență.
UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Direcția medico-militară și de echipamente de neutralizare a dispozitivelor explozive pentru Batalionul de Geniu. Este un prim pas pe care Uniunea îl face în această direcție și este un semnal puternic că pentru noi e importantă securitatea Republicii Moldova.
Parlamentul a solicitat crearea unui Grup de Sprijin pentru Moldova, similar Grupului de Sprijin pentru Ucraina (SGUA), care va crește prezența personalului UE în Moldova și va permite ca asistența de tip SGUA să fie extinsă. PE consideră că, în lumina cererii recente a Republicii Moldova de aderare la UE, este nevoie urgentă de a înființa acest grup de sprijin. S-a înființat acest grup de sprijin? Ce rol are și cum va impacta aderarea la UE?
În cadrul Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, a cărei Vicepreședintă sunt, am evocat deja crearea acestui Grup de Sprijin pentru Moldova de ceva timp. El nu a fost încă înființat, dar sperăm că mesajul reiterat în rezoluția parlamentului a fost auzit de către Comisia Europeană.
Un astfel de grup ar putea juca un rol esențial în promovarea reformelor în domeniile-cheie ale justiției și ale luptei împotriva corupției, pentru a stimula dezvoltarea și redresarea socio-economică pe termen lung, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. El este extrem de necesar pentru a coordona ansamblul măsurilor de susținere ale Uniunii și ar însemna și că devenim mai strategici în angajamentul față de această țară.
Există un interes deosebit pentru regiunea Transnistreană în ultima perioadă mai ales din partea Federației Ruse, cum abordează PE acest conflict înghețat? Există perspective viabile de soluționare pașnică, având în vedere scenariile privind obiectivul Federației Ruse de a conexa Transnistria la teritoriile ocupate din Ucraina?
Poziția Parlamentului European este bine cunoscută. Am susținut în mod constant o soluționare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, care ar trebui să includă un statut special pentru Transnistria în cadrul unui stat moldovenesc viabil și să nu afecteze aspirațiile europene ale țării.
Rezoluția adoptată la Strasbourg în luna mai a fost motivată și de tensiunile recente ce au apărut in Transnistria și actele provocatoare pe care le-am văzut, cu potențial destabilizator pentru Republica Moldova. Însă modul în care au reacționat autoritățile a fost foarte apreciat de mulți dintre colegii care au luat cuvântul în plenul Parlamentului.
Scenariile pe care le menționați au creat în mod evident preocupări în Europa, dar cred că trebuie să reacționăm foarte calm la rândul nostru, sporind în același timp susținerea pentru Republica Moldova, inclusiv prin procesul de aderare. Formularea clară a perspectivei europene este cea mai bună garanție de securitate.
Concluziv
Eu cred în parcursul european al Republicii Moldova și mai cred că România trebuie să fie un actor activ, umăr la umăr cu Republica Moldova, în acest parcurs. Avem deja peste un milion de cetățeni europeni în Moldova, avem o istorie comună, avem oportunități pe care le putem valorifica împreună, avem șansă de a o face acum.
De la detalii financiare, precum creșterea asistenței acordate în granturi, până la interconectare reală și creșterea independenței energetice, sau sprijinul pentru comunități, proiecte și oameni angajați într-un parcurs democratic real, toate trebuie asumate în echipă. Cred că nu trebuie să ezităm și cred că Republica Moldova merită această șansă. Locul ei e aici, în Uniune, alături de noi.
