Știrea privind numirea doamnei Kathleen Ann Kavalec ca ambasador al SUA în România a surprins în general prin faptul că este vorba despre o femeie, lucru neobișnuit la noi, dar foarte uzual în democrațiile consolidate. Această decizie a administrației americane este însă una de mare interes nu numai pentru România, dar și pentru toată zona Mării Negre și a Europei de Est.
Puțină lume s-a uitat la backgroundul profesional al noului ambasador și puțini au remarcat faptul că după mulți ani de zile, practic din anii 2000, de când România nu a mai avut la București un diplomat de carieră în funcția de ambasador, acum a fost numită o persoană cu referințe foarte solide în geopolitică și afaceri externe.
Ce semnificații are o asemenea numire în lumea diplomației?
În primul rând, doamna Kavalec este de departe cel mai înalt (ca funcție) diplomat numit în România, ea a fost secretar de stat adjunct în Departamentul de Stat, nivelul 4 în ierarhia Departamentului (inclusiv secretar) și șef al Misiunii OSCE în Bosnia și Herțegovina. Expertiza ei pe zona Europei de est și spațiul Federației Ruse este, de asemenea, remarcabilă, iar activitatea diplomatică anterioară în țări ca România, Ucraina și Rusia, presupune o bună cunoaștere și înțelegere a spațiului estic.
O astfel de numire arată un interes strategic deosebit al SUA pentru România, în comparație cu așa-numiții „ambasadori politici”, care au ocupat anterior funcția de ambasador și care sunt sponsori/donatori ai campaniilor electorale din sistemul SUA, numiți în general în țări fără riscuri, ca o recompensă.
Potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Externe al României, numirea este legată de prioritățile NATO. România poate deveni un cap de pod al NATO asemănător Poloniei – din punct de vedere al trupelor și al altor tipuri de prezență.
Ultimul diplomat american cu acreditări similare numit la București a fost Michael Guest, venit în 2001, iar trei ani mai târziu, România a devenit membră NATO. Acest lucru a fost posibil și ca urmare a reorientării radicale a NATO, în privința României și Bulgariei, imediat după urcarea la putere a lui Vladimir Putin, în 2000.
Care este profilul prezentat de Casa Albă, cu ocazia numirii pe 3 iunie 2022?
„Kathleen Ann Kavalec este membru de carieră al Înaltului Serviciu de Afaceri Externe, cu rang de ministru-consilier, servește în prezent ca șef de misiune la Misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia și Herțegovina, detașată prin Departamentul de Stat din 2019. Anterior, ea a ocupat funcția de secretar adjunct în Biroul pentru afaceri europene și eurasiatice al Departamentului de Stat, (n.n. unde a avut ca responsabilități spațiul Rusia). Înainte de aceasta, Kavalec a fost directorul Oficiului pentru Afaceri Ruse și șef adjunct de misiune al Misiunii SUA UNESCO la Paris, Franța.
Kavalec a supravegheat programe majore de asistență externă din SUA în calitate de coordonator adjunct pentru asistență în Biroul European și ca director pentru prevenirea conflictelor în Biroul Coordonatorului pentru Reconstrucție și Stabilizare. Alte misiuni ale lui Kavalec în străinătate includ serviciul ca ofițer pentru afaceri culturale, Ambasada SUA la București, România; Consilier politic, Ambasada SUA Kiev, Ucraina; și ofițer politic, Ambasada SUA la Moscova, Rusia (de două ori). La Washington, ea a lucrat ca ofițer de management legislativ în Biroul pentru afaceri legislative și ca director al unității economice din Biroul Coordonatorului pentru Asistență pentru Noile State Independente.
Originară din California, Kavalec este absolventă de științe politice la Universitatea din California din Berkeley și un master în afaceri externe la Universitatea Georgetown din Washington, D.C.
Kavalec este beneficiara a numeroase premii ale Departamentului de Stat, precum și premiul Presidential Rank Award. Vorbește română, spaniolă, portugheză, franceză și rusă.”
Detalii privind activitatea ei găsiți și pe site-ul Departamentului de Stat.
Care este agenda care justifică interesul deosebit al SUA?
Când vorbim despre relația SUA – România trebuie să ne referim la importanța susținerii bipartizane a relației transatlantice, la semnificația Parteneriatului Strategic româno-american, care, în anul 2022, aniversează 25 de ani, precum și la importanța menținerii cooperării strânse pentru consolidarea acestuia. De asemenea, trebuie subliniată importanța prezenței Aliate pe teritoriul României, precum și necesitatea consolidării acesteia conform deciziilor de la Summitul extraordinar NATO, din 24 martie 2022.
În context, trebuie menționată materializarea deciziei de sporire a prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre și a constituirii Grupului de Luptă al NATO din România, în cadrul căruia Franța are rolul de națiune-cadru. Totodată, trebuie luată în considerare importanța evoluțiilor din Marea Neagră pentru interesele Aliate. Și, așa cum e și normal, trebuie să punem pe agendă războiul din Ucraina, situația din Moldova și solicitările celor două state de aderare la UE.
În contextul Summitului NATO de la Madrid, din luna iunie 2022, se pune un accent deosebit pe importanța adoptării unor decizii care să reconfirme rolul Alianței rezultat din obiectivul său principal, apărarea colectivă și consolidarea relației transatlantice. Se așteaptă de asemenea un răspuns al NATO față de invazia din Ucraina și abordarea solicitărilor Finlandei și Suediei de aderare.
