Patriotismul de fațadă
La Bistrița, oraș al imnului național, unde poetul Andrei Mureșanu s-a născut și a studiat, unde mai există și Casa Memorială în care a copilărit poetul, nu se organizează niciun fel de eveniment cultural care să marcheze această zi. Nici Primăria și nici alte instituții de cultură nu organizează nimic cu această ocazie, deși legea prevede obligația acestora de a „organiza programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român.” Nici pe paginile de Faceboook ale principalelor instituții de cultură din municipiu nu se anunță nimic.
În schimb, în fiecare an, se organizează un ceremonial militar și religios la statuia poetului din fața Primăriei, unde au loc alocuțiuni patriotice ale liderilor politici, respectiv o slujbă religioasă. Anul acesta a fost un singur discurs, cel al primarului Ioan Turc. În plus, față de alți ani, a fost invitat Niculae Furdui Iancu pentru a susține un mic recital de muzică patriotică, dar și două grupuri de elevi care au intonat cântece patriotice, elevi care se află într-o tabără la Sângeorz Băi.
Totuși, istoria imnului național, dar și biografia poetului Andrei Mureșanu sunt foarte interesante și prea puțin cunoscute publicului larg, contribuția lui la Revoluția de la 1848, inclusiv faptul că acest imn ne-a urmărit de-a lungul istoriei noastre recente și a fost cântat de români mai ales în momentele grele, sunt dovezi ale atașamentului nostru față de acest imn. Toate acest elemente sunt de interes public și prin prezentarea lor în cadrul unor colocvii sau alte manifestări culturale care să marcheze într-un mod civilizat acest moment aniversar țin de decența manifestării spiritului național și patriotismului.
Cu toate acestea, politicienii de azi și de ieri nu au găsit nimic potrivit pentru a marca această zi de sărbătoare, stabilită oficial prin lege, altfel decât prin participarea ceremonialul militar și religios de la statuia lui Andrei Mureșanu și postarea pe Facebook a fotografiilor cu drapelul național sau cu militarii. Se știe că armata ocupă un loc important în încrederea românilor și afișarea în prezența militarilor este o ocazie pentru factorii politici de a mai câștiga un pic la imagine.






sursa foto Facebook: Turc Ioan, Zegrean Ioan, Diana Morar și Pugna ALexandru
Poezia Răsunet scrisă de Andrei Mureșanu a fost publicată prima oară pe 21 iunie 1848
La 21 iunie 1848, în numărul 25 din ” Foaie pentru minte, inima și literatură”, apare pentru prima oară poezia „Răsunet” (și nu Un răsunet) scrisă de bistrițeanul nostru, Andrei Mureșanu, poezia fiind actualul Imn al României – „Deșteaptă-te române!”. Imnul a fost cântat pentru prima oară, pe muzica lui Anton Pann, în Parcul Zăvoi din Rm. Vâlcea, la 29 iulie 1848.
Despre poetul Andrei Mureșanu
Andrei Mureșanu s-a născut în orașul Bistrița în familia unui arendaș. Tatăl, Teodor, ținea în arendă, la Bistrița, o moară de argăsit scoarță, care abia asigura existența familiei relativ numeroase: soția și trei copii. Casa în care locuiau era compusă dintr-o singură chilie ceva mai largă, și o tindă.

Mureșanu a făcut parte dintre conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său Răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar – fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.
Începând din 1990 Deșteaptă-te, române! a devenit imnul de stat al României, fapt pentru care municipiul Bistrița este supranumit și Oraș al Imnului Național.
După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, poetul a murit în 12 octombrie 1863 la Brașov.
Despre Ziua Imnului Național
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi, 29 iulie, va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.


Sursa foto: Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud