preluat integral de pe antifake.ro
„Raportul Institutului Aspen despre maladiile comunicaționale (dezinformare, informații înșelătoare și afirmații dăunătoare) conține câteva idei relevante pentru orientarea măsurilor de combatere. În primul rând, o criză incomplet înțeleasă nu poate fi rezolvată corespunzător. Problema dezinformării și știrilor false, deși se manifestă în planul comunicării, își are rădăcinile planul social. Ea „este cauzată de provocările mai mari cu care se confruntă națiunea (americană -n.n.) – de la creșterea inegalității veniturilor, până la scăderea încrederii în instituții, de la perpetuarea ciclului de știri și informații menite să agite spiritele, la fragmentarea mass media tradiționale și explozia rețelelor sociale”.
În absența acestor factori agravanți, dezinformarea ar fi mai puțin persuasivă pentru public. De aceea, creșterea rezilienței sociale presupune rezolvarea acestor tensiuni și nu se limitează doar la combaterea informațiilor înșelătoare. O a doua idee, care derivă din cea exprimată mai sus, este că eradicarea completă a fenomenului este problematică. Scopul trebuie să fie protejarea celor mai vulnerabili: comunitățile marginalizate economic și social, precum și categoriile mai predispuse la a cădea în plasa informațiilor înșelătoare.
În al treilea rând, trebuie stabilite niște obiective realiste – mai bine rezolvăm mai puține aspecte, dar temeinic, decât să risipim eforturile în direcții prea ambițioase. În acest sens, prioritate trebuie să aibă formele de manifestare cele mai dăunătoare: cele care afectează sănătatea publică, integritatea alegerilor și pe cele care dau glas pozițiilor extremiste și incitatoare la ură împotriva anumitor grupuri sociale. Mai multe recomandări specifice, în funcție de aceste direcții prioritare, puteți consulta în raportul integral.” Citește mai mult:
atlanticcouncil.org – The Long Fuse: Misinformation and the 2020 Election
rjea.ier.gov.ro – Tackling Disinformation: EU Regulation of the Digital Space
