UE trebuie să-și  intensifice sprijinul pentru cetățeni și întreprinderi și ajutorul pentru Ucraina. Deputații PE solicită ferm demisia lui Karin Kneissl și Gerhard Schröder din cadrul firmelor ruse.

•Fondurile UE existente ar trebui majorate prin alte mijloace, cum ar fi impozitul pe profit pentru întreprinderile energetice și confiscarea activelor oligarhilor ruși

•Ar trebui instituit un pachet temporar al UE privind reziliența socială

•Un nou fond pentru autonomie strategică ar putea stimula securitatea energetică și alimentară

© AFP/JOE KLAMAR

PE solicită finanțare pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina, prin confiscarea activelor oligarhilor ruși, noi resurse proprii ale UE și utilizarea integrală a bugetului UE.

Prin adoptarea unei rezoluții referitoare la consecințele economice și sociale ale războiului Rusiei din Ucraina asupra UE, deputații afirmă că războiul în sine și „sancțiunile justificate ale UE împotriva Rusiei și Belarusului afectează redresarea economică a UE după pandemie și reprezintă o amenințare gravă la adresa strategiei sale de redresare”. Aceste efecte trebuie abordate pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile și pentru a menține sprijinul cetățenilor pentru acțiunile întreprinse împotriva Rusiei și pentru alte acțiuni de sprijinire a ucrainenilor. Rezoluția încheie dezbaterea în plen care a avut loc la 4 mai la Strasbourg.

Efectele războiului nu pot fi acoperite de instrumentele financiare existente

Eurodeputații afirmă că instrumentele existente, cum ar fi Next Generation EU, SURE (instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) sau sistemul de flexibilitate al bugetului UE nu sunt suficiente pentru a atenua efectele negative ale războiului și costul sancțiunilor impuse Rusiei asupra UE. Prin urmare, aceștia solicită un impozit temporar asupra profiturilor excepționale pentru întreprinderile energetice, sechestrarea și confiscarea activelor oligarhilor ruși, precum și o mai mare flexibilitate în bugetul UE. Cadrul financiar multianual (CFM) ar trebui revizuit, normele privind ajutoarele de stat ar trebui aplicate într-un mod mai flexibil, nivelul garanției UE în cadrul programului InvestEU ar trebui majorat, iar Comisia ar trebui să fie pregătită să propună noi programe dacă acest lucru devine necesar, potrivit eurodeputaților. Aceștia solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să conducă lucrările privind fondul fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina.

Sprijin pentru cetățeni și întreprinderi pentru a trece peste vremurile dificile

Războiul a exacerbat în special criza prețurilor la energie, care a afectat în mod negativ puterea de cumpărare și costurile de funcționare, subliniază eurodeputații. Înrăutățirea acestei crize necesită o intervenție rapidă, afirmă aceștia. Statele membre ar trebui să își sporească sprijinul social, iar fonduri suplimentare ar trebui alocate întreprinderilor vulnerabile, dar viabile.

Deputații subliniază, de asemenea, că creșterea salariilor ar trebui să ia în considerare inflația pe termen lung și creșterea productivității pentru a menține puterea de cumpărare a gospodăriilor. Ar trebui creat un pachet european temporar privind reziliența socială, care să coordoneze un set de măsuri și mijloace de consolidare a sistemelor de protecție socială în UE, afirmă eurodeputații.

Pachet de măsuri economice pentru întreprinderi

Parlamentul European își reiterează cererea privind acțiunea concertată a UE pentru a face față consecințelor economice și sociale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor impuse, sens în care propune crearea unui pachet de măsuri de sprijin economic pentru întreprinderi, care să includă elemente economice, bugetare și legislative, pentru IMM-uri și investiții publice, fără a compromite obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050. Parlamentul consideră că un astfel de pachet ar trebui să prevadă cel puțin:

(a)     că Comisia efectuează o analiză care să identifice sectoarele cele mai afectate de efectele cumulative ale creșterii prețurilor la energie și materii prime și de impactul războiului, în conformitate cu obiectivele unei mai bune reglementări;

(b)     majorarea ajutoarelor pentru întreprinderile din astfel de sectoare prin asigurarea unei aplicări flexibile a normelor privind ajutoarele de stat, asigurând în același timp o concurență loială, sub rezerva cerințelor obligatorii relevante în materie de durabilitate integrate în modelele de afaceri ale întreprinderilor, cum ar fi interzicerea concedierilor colective, creșterea eficienței energetice, utilizarea crescută a energiei din surse regenerabile și obiectivele de reducere a materialelor virgine;

(c)     adoptarea unei strategii de diversificare pentru a asigura o aprovizionare fiabilă cu produse de bază și materii prime critice, cum ar fi pământurile rare, precum și de a asigura lanțuri de aprovizionare sustenabile, în conformitate cu Acordul de la Paris;

(d)     asigurarea independenței energetice de Rusia și a unei autonomii mai strategice, prin modernizarea și asigurarea unor investiții majore în infrastructura energetică a UE, inclusiv în interconexiuni și în infrastructura transfrontalieră, în producția de energie din surse regenerabile și în eficiența energetică;

(e)     o creștere a nivelului garanției UE în cadrul programului InvestEU pentru a stimula investițiile în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii europene, inclusiv ca sprijin sub formă de capital, și crearea unei ferestre dedicate pentru întreprinderile afectate de război și pentru proiectele de independență energetică, care susțin obiectivele energetice și climatice din acest program, prin finanțare nouă.

Investiții în autonomie

Deputații pun un accent deosebit pe dezvoltarea autonomiei UE. În acest scop, ei solicită crearea unui nou fond european dedicat. Fondul strategic pentru autonomie pentru Europa ar urma să finanțeze infrastructura energetică transfrontalieră, producția de energie din surse regenerabile și eficiența energetică, securitatea cibernetică, competitivitatea industrială, securitatea alimentară, economia circulară și dezvoltarea durabilă.

În cele din urmă, deputații observă că foști politicieni, precum Esko Aho, Francois Fillon și Wolfgang Schüssel, au demisionat recent din pozițiile lor în cadrul firmelor ruse și solicită ferm ca și alții, precum Karin Kneissl și Gerhard Schröder, să facă același lucru.

Mai multe informaţii

Textul adoptat aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%