Consiliul Județean Bistrița – Năsăud a alocat în ultimii ani resurse considerabile pentru lucrările de restaurare și reabilitare a clădirilor istorice. Deși, președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, este creditat în județ cu merite pentru refacerea infrastructurii rutiere sau a celei pentru sănătate, prin investițiile realizate la Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud și în rețeaua de drumuri județene, o componentă investițională importantă este cea privind patrimoniul istoric și valorificarea acestuia în interes turistic și cultural.
Din documentele programatice al Consiliului Județean BN, respectiv Strategiile de dezvoltare ale județului, vedem că acest domeniu a fost stabilit ca prioritate și deja încep să se vadă rezultatele. Multe din proiectele implementate de Consiliul Județean s-au realizat cu fonduri europene și le vom prezenta într-un alt articol. Per ansamblu, în administrarea Consiliului Județean și a instituțiilor subordonate lui regăsim o serie întreagă de clădiri istorice, aproape toate fiind reabilitate. Orice strategie de atragere a turiștilor și de punere în valoare a patrimoniului cultural nu poate ignora infrastructura rutieră, dar odată reabilitate drumurile județene avem acum oportunitatea de a valorifica mai bine din punct de vedere turistic zestrea importantă de obiective pe care le-am ignorat din diverse motive.
Pentru că Patrimoniul cultural național este un domeniu foarte important din perspectiva mea, am decis să prezentăm într-o serie de articole mai multe proiecte importante de reabilitare realizate deja sau aflate în curs de implementare.
Primul articol se referă la Casa Matei Eminescu, cum o cunoaștem în mod colocvial, pentru că acolo a locuit la Bistrița, fratele marelui poet Mihai Eminescu. Despre Matei Eminescu se cunoaște faptul că a locuit la Bistrița din 1924 până la moartea sa în 1929. Imobilul în care acesta a stat este o construcție de la începutul secolului XX, respectiv din anul 1912, cu elemente arhitecturale din curentul Art Nouveau, una dintre cele câteva clădiri din Bistrița construite în acest stil. Aceasta i-a deservit ca și locuință de serviciu cumnatului său, subprefectul Alexandru Pălăgieșu. De-a lungul timpului, clădirea a avut diferite destinații, ultima dată fiind folosită ca și Casă a Corpului didactic Bistrița Năsăud.
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin Biblioteca Județeană “George Coșbuc” implementează proiectul „Realizare Casa Colecțiilor și a documentelor de patrimoniu, B-dul Independenței, nr.24”, municipiul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, sursa de finanţare fiind bugetul județului, cu o valoarea totală a obiectivului de 8.383.703,51 lei cu TVA inclus.
Proiectul care are ca obiectiv general “Realizare Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu”, se realizează în contextul unor preocupări ale administrației județului Bistrița-Năsăud, cu privire la evoluția atractivității județului și a calității vieții în mediul urban, prin creșterea calității și diversității dotărilor publice și reabilitării patrimoniului construit. Dezvoltarea dotărilor urbane și protejarea clădirilor istorice este încurajată prin diferite politici urbane europene, în încercarea de a crea o identitate locală, de a consolida sentimentul de coeziune socială la nivel local și zonal și de a permite accesul tuturor categoriilor de locuitori la funcțiuni publice de calitate.
Obiectivul specific al proiectului constă în restaurarea clădirii și redarea principalelor calități intrinseci specifice arhitecturii precum și refuncționalizarea imobilului ca o clădire culturală care să adăpostească colecțiile și documentele de patrimoniu ale Bibliotecii județene George Coșbuc Bistrița-Năsăud. Astfel, clădirea va deveni o importantă funcțiune culturală a județului, cu o vizibilitate și deschidere atât în rândul specialiștilor cât și în rândul publicului larg.
Prin acest proiect, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud doresc restaurarea construcției și realizarea Casei Colecțiilor și Documentelor de Patrimoniu cu funcțiune muzeală și de arhivă, ce va cuprinde depozitarea și expunerea exemplarelor de carte de patrimoniu, prin intermediul mobilierului cu rafturi, dulapuri, panouri expoziționale și vitrine. Ocazional se vor desfășura evenimente culturale – prezentări, conferințe, lansări de carte, vizionări etc – pentru un număr maxim de 50 persoane.
La nivelul parterului, încăperile vor fi transformate în săli de expunere dedicată colecțiilor Bibliotecii Județene, precum și o sală dedicată personalității Nicolae Manolescu. Se propun noi goluri între cele trei încăperi cu ferestre în fațada principală a clădirii pentru a reveni la planimetria originală regăsită în studiul istoric, dar și pentru a asigura un parcurs expozițional la nivelul parterului. Noua extindere a clădirii va funcționa ca zonă de primire, având un acces secundar din curtea clădirii.
La nivelul demisolului vor funcționa sălile de expunere de carte, o sală de lectură cu acces liber la raft, o sală de digitalizare precum și birouri, un spațiu tehnic și un oficiu pentru personalul clădirii.
La nivelul mansardei, se va organiza o singură sală multifuncțională ce poate găzdui evenimentele culturale – prezentări, conferințe, lansări de carte, vizionări etc – pentru un număr maxim de 50 de persoane. Accesul la mansardă se va realiza printr-o scară metalică realizată într-o manieră contemporană. Cu toate acestea, se va asigura accesul persoanelor cu dizabilități la toate cele trei nivele prin intermediul unei platforme verticale amplasate în camera de lângă casa scării.
Proiectul se află în implementare lucrările fiind în curs de realizare și au termen de finalizare anul 2022.
Din fotografiile postate recent pe Facebook de directorul Bibliotecii Județene, pr. Pintea Ioan, se poate vedea stadiul avansat al lucrărilor, în prezent lucrându-se la acoperiș, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Bistrița va avea o nouă bijuterie de clădire istorică reabilitată.
sursa foto: Facebook/Ioan Pintea, directorul BJ George Coșbuc
Despre Matei Eminescu
Matei Eminescu a fost ofiţer al Armatei Române, decorat pentru bravură în războiul de independență din 1877 şi înmormântat la Bistrița în cimitirul municipal.
Matei Eminescu a urmat cursurile Școlii de Ofițeri din Iași, după care se remarcă în domeniul militar fiind avansat sublocotenent (1870), locotenent (1880) și căpitan (1886). Ofițerul Eminescu este întâlnit în garnizoanele Brăila, Mizil, Râmnicu – Sărat și Galați. Matei Eminescu s-a distins ostășește în Războiul de Independență (1877 – 1878), când i-a condus foarte bine pe camarazi în luptele de la Smârdan și Plevna, fiind decorat cu șase ordine și medalii: „Steaua Românească de Război”, „Virtutea Militară”, „Crucea Trecerii Dunării”, „Steaua Comemorativă Rusă”, „Apărătorii Independenței”, ,,Crucea de aur cu spade a Ordinului Sf. Stanislav”. Din notele consemnate de superiorii săi, în registrul personal, reiese că era inteligent, cinstit, foarte harnic, ținută curată, cu reale virtuți ostășești.
Matei Eminescu a fost căsătorit de trei ori, ultima soție fiind bistrițeancă, Silvia Maieru, o ardeleancă cu care conviețuiește până la moarte. Demisionat din armată, funcționează ca subprefect al Plasei Afumați, apoi Tribunalul din Mehedinți îl numește custode al domeniului Glogova. Când încetează custodia la Glogova, se retrage într-o căsuță la Turnu – Severin. Începând din 1924, se mută cu soția, Silvia Maieru, la Bistrița. Moare de pneumonie, ca și tatăl său, în 1929, fiind înmormântat la Cimitirul românesc din Bistrița.
