Serviciului Județean Bistrița – Năsăud al Arhivelor Naționale anunță un nou eveniment inedit prin care marchează atât ZIUA ARHIVELOR IN ROMÂNIA, dar şi a împlinirii a 100 de ani de la ÎNCORONARE. Conform anunțului pe pagina de Facebook a instituției, Arhivele Naționale Bistrița- Năsăud vă invită la vernisajul expoziţiei „SUB SCEPTRUL COROANEI – 100 de ANI DE LA ÎNCORONARE”, în data de 08 noiembrie 2022, ora 11, la sediul instituției. La realizarea acestei expoziţii au contribuit și colecţionarii: Florin Coşoiu, Mihai Buliga şi Lucian Vaida.
„Anul 1918 a reprezentat momentul în care românii au avut şansa afirmării ca naţiune politică, integrându-se în mişcarea de eliberare a popoarelor în condiţiile victoriei principiului naţionalităţilor în Europa, făcând organic parte din istoria europeană şi universală prin crearea României Mari, în mod firesc, prin voinţa lor de emancipare şi unificare exprimată clar în cadrul unor mari adunări desfăşurate la: Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia. Însă momentul 1918 a reprezentat un început al naţiunii române, care trebuia să probeze în continuare maturitatea conduitei sale politice şi nu numai.
Imediat după Marea Unire din 1918 şi recunoaşterea ulterioară a acestui act pe plan internaţional, a apărut ideea încoronării regelui Ferdinand I Intregitorul ca „rege al tuturor românilor”. Organizarea unei ceremonii fastuoase şi puternic mediatizată ar fi marcat, de data aceasta, simbolic, unirea istorică a teritoriilor româneşti sub un singur sceptru asigurând ţării, în acelaşi timp, creşterea prestigiului la nivel internaţional.
Oraşul ales a fost Alba Iulia datorită importanței sale simbolice covârșitoare pentru istoria românilor, pentru că acest oraș a fost capitala lui Mihai Viteazul și locul în care s-a proclamat Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918.
În 15 octombrie, data aleasă pentru Încoronare, Regele Ferdinand I și Regina Maria au fost întâmpinați în gară de prim-ministrul Ionel Brătianu, de ceilalți membri ai Guvernului, de președinții celor două camere ale Parlamentului și de 40 de invitați străini, între care se afla și viitorul Rege George al VI-lea al Marii Britanii.
Coroanele, cele două simboluri ale regalităţii, au fiecare în spate o poveste inedită. Coroana Regelui Ferdinand a aparţinut unchiului său, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese încoronat în anul 1881 şi care a fost făurită din oţelul unui tun turcesc, capturat în timpul Războiului de Independenţă, Ferdinand adăugând 3 pietre preţioase, reprezentând noile provincii alipite Ţării mamă. În schimb, coroana reginei a fost comandată special la o casă de bijuterii celebră din Paris – Falize, fiind realizată din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Munţii Apuseni. Pentru ceremonia de încoronare au fost comandate şi două mantii, cea a regelui fiind făcută în străinătate, iar cea a reginei în ţară.
Serviciul religios a fost urmat o paradă militară în timpul căreia Ferdinand I și Maria au mers călare în fruntea regimentelor ai căror comandanți onorifici erau, urmată de defilarea celor 20000 de ţărani din toate regiunile ţării. Serbările au continuat cu dineuri oficiale oferite în Sala Unirii și în clădirea teatrului. Serbările Încoronării s-au mutat apoi de la Alba Iulia, la BucureștiŞi judeţul Bistriţa-Năsăud a participat activ la serbările Încoronării, prin delegaţii prezenţi la Alba Iulia şi prin manifestăriile organizate în zilele de 15, 16, 17 octombrie în judeţ, astfel în data de 15 octombrie toate bisericiile au ţinut un Te Deum, la ora 10, iar la 11 în localităţiile mari au fost organizate festivităţi. Corpul profesoral şi elevii Colegiului George Coşbuc de la Năsăud, spre exemplu, au organizat manifestări dedicate evenimentului în data de 16 octombrie.” a comunicat Serviciului Județean Bistrița -Năsăud al Arhivelor Naționale.
„Gazeta Bistriţei”, în nr. din 16 octombrie descria evenimentul în următoarele cuvinte: „Cântecele şi declamările frumoase în spirit naţional-patriotic au înduioşat şi au făcut să vibreze aceeaşi emoţiune sfântă sufletelor tuturor celor ce au luat parte la aceste producţiuni. Şi acum fiecare la lucrul şi la datoria sa.”
