Ursul brun sau ursus arctos este o specie protejată în Uniunea Europeană și pe cale de consecință și în România, în baza Directivei habitate. Recoltarea urșilor a fost reglementată de Ministerul Mediului în urma scandalului din anul 2021 privind împușcarea ursului Arthur, considerat de organizațiile de mediu drept cel mai mare urs din Europa. De atunci, vânătoarea la trofeu a fost interzisă, iar blana și craniul urșilor „recoltați” se crotaliază și rămân la paznicul de vânătoare al fondului. Mai mult, recoltarea trebuie să fie făcută chiar de către paznicul fondului de vânătoare. Dacă este așa sau nu, organizațiile de protecție a faunei sălbatice nu au de unde să afle. Numai cei implicați direct știu exact cine a apăsat pe trăgaci. Nici instituțiile cu atribuții nu au cum să afle dacă într-adevăr ursul a fost recoltat de cine trebuie.
„Fratele” lui Arthur împușcat la Budac, județul Bistrița-Năsăud
În anul 2022, undeva la mijlocul lunii mai, pe fondul de vânătoare nr.27 Budac, administrat de Asociația Cinegetică Ursul Brun, a fost împușcat un urs de nouă ani cu dimensiuni absolut impresionante, fapt care rezultă din punctajul acordat.
Ursul a fost împușcat la pândă în zona Rozlove din fondul cinegetic nr. 27 Budac.
Astfel, din documentele întocmite după recoltare rezultă că ursul de la Budac a primit 405,13 puncte pentru blană și 62,8 puncte pentru Craniu, ceea ce înseamnă un total de 467,93 puncte. Ursul Arthur împușcat în 2021 a primit un punctaj total de 592,80, iar ca ordin de mărime a avut 459 de puncte.
Fișă de recoltare urs Budac
Fișa de evaluare Arthur
Vânătoarea urșilor este interzisă, dar se pot „recolta” cu derogare
În cazuri deosebite când urșii produc pagube materiale comunităților învecinate fondului de vânătoare există o întreagă procedură prin care o sumedenie de instituții fac verificări și la final se acordă o derogare pentru recoltarea ursului.
Astfel, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 21 iulie 2021, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, stabilește cadrul legal pentru recoltarea urșilor. Conform acestui act normativ recoltarea urșilor nu este considerată vânătoare. Ordonanța modifică Legea vânătorii nr. 407/2006 și prevede că: “ Nu constituie vânătoare activitățile de alungare, tranchilizare și relocare ori extragere prin eutanasiere sau împușcare a exemplarelor de urs brun, desfășurate de către personalul tehnic de specialitate al Gărzii forestiere sau de către personalul tehnic de specialitate al gestionarilor faunei cinegetice, ca urmare a aplicării procedurii de intervenție aprobate conform legislației în vigoare, și nici activitățile desfășurate de către personalul Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în scopul: a) îndepărtării, imobilizării sau eliminării animalelor care amenință viața ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora; b) imobilizării animalelor a căror viață ori integritate corporală este pusă în pericol în urma unei intervenții umane realizate cu orice mijloace legale de protecție și imobilizare.”
În județul Bistrița-Năsăud am observat că există în mod tradițional, demonstrat statistic, un număr de patru/cinci derogări pe an. În fiecare an din ultimii cinci (cu excepția lui 2021), Asociația Cinegetică Ursul Brun a primit derogări pentru recoltare de urs. În total, din fondurile de vânătoare administrate de această asociație (Măgheruș și Budac) au fost recoltați 5 urși în ultimii 5 ani.
Fondul de vânătoare nr. 27 Budac este situat în zona Dealu Negru și reprezintă fostul fond de vânătoare preferat de șefii de stat comuniști pentru vânarea urșilor. Pe acest fond au vânat de lungul anilor Gheorghiu Dej, Ceaușescu și Hrușciov. În zonă sunt multe povești despre vânătorile de altă dată organizate pentru liderii comuniști. Fondul de vânătoare este renumit pentru trofeele de urs pe care le-a dat dea lungul anilor, dar și pentru Cabana de vânătoare Dealu Negru unde acești șefi de stat erau cazați.
Ceaușescu Nicolae la Dealu Negru, Bistrița-Năsăud
Aici aveți situația derogărilor pe ultimii cinci ani, conform cărora au fost recoltați 15 urși în județul Bistrița-Năsăud, cei mai mulți fiind de pe fondurile de vânătoare ale Asociației Ursul Brun.
Cum evaluează Gabriel Păun, președintele AGENT GREEN, această situație?
Contactat de saptamana.online, Gabriel Păun ne-a confirmat faptul că ursul Budac a fost un exemplar important iar dispariția lui va produce efecte negative în plan local prin destabilizarea populației de urși. Gabriel Păun: “Au recoltat ursul odata cu porumbul? Detest termenul de “recoltă” la animale, este o aberație a vânătorilor care se protejează emoțional prin amorțirea psihicului inventând astfel de exprimări.
Arthur a avut 593 de puncte, deci cu totul alt gabarit, dar nici Budac nu era de ici de colo.
În lipsa răspunsurilor dovedite cu foto și video, cu dovada de locație și dată la următoarele întrebări am putea spune ca a fost braconaj:
- A făcut pagube în repetate rânduri și a omorât animale în gospodării care erau protejate cu gard clasic și gard electric în funcțiune?
- A atacat oameni pașnici?
- Ce măsuri de coexistență și coadaptare s-au implementat în zonă ?
- S-a încercat relocarea ?
În general îmi vine greu să cred că un urs de asemenea dimensiuni se apropie de așezări omenești dacă nu a fost momit. Uciderea unui mascul de asemenea dimensiuni destabilizează populația de urși din zonă. De exemplu, puii de urs rămân cu mama 2-3 ani înainte să își caute propriul habitat. Dupa 2-3 ani, mama îi alungă pe pui pentru a-i proteja de masculii dominanți care o curtează pentru reproducere. Dacă nu ar face asta atunci masculul i-ar ucide. Dar dacă nu mai vine niciun mascul mare capabil să o determine pe ursoaica să alunge puii atunci aceștia rămân cu mama lor. In acest caz, de la varsta de 3 ani puii se pot împerechea cu propria mamă cu consecințele subsecvente, cosanginizarea și amenințarea speciei.”
Pentru a elucida misterul acestui urs, am solicitat noi informații de la Agenția de Protecție a Mediului BN, după discuția cu Gabriel Păun, iar conform documentelor obținute, ursul Budac a fost recoltat preventiv și nu există rapoarte justificative care să arate că a produs pagube sau a fost o amenințare pentru oameni.
Cine este în spatele Asociației Cinegetice Ursul Brun?
Asociația Ursul Brun care administrează fondul de vânătoare nr. 27 Budac e condusă, prin interpuși, de Larionesi Traian, patronul firmei FRASINUL SRL Anieș, cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare, inclusiv pentru partidele de vânătoare exotice de tip Safari în Africa, dar și în Alaska. Până în anul 2016 Larionesi Traian a fost președintele acestei asociații, după care s-a decis să plaseze alte persoane în funcții de decizie și el a rămas chipurile un simplu membru. În prezent asociația este condusă de Cărhaț Dumitru, prieten și asociat la lui Larionesi.
Reamintim că, Larionesi Traian a fost declarat cetățean de onoare al județului Bistrița-Năsăud la sfârșitul anului 2022, deși atât el cât și firma pe care o conduce figurează ca inculpați într-un dosar de corupție instrumentat de DNA. Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, i-a acordat lui Larionesi Traian titlul de cetățean de onoare pentru contribuția sa la dezvoltarea mediului de afaceri. În realitate, firma Frasinul a fost amendată de Consiliul Concurenței cu o sumă record de 3 milioane de lei pentru practici neconcurențiale în industria lemnului.
