Articol scris de Ion Lucian Petraș pentru presshub.ro
Un proiect de raport privind directiva „Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și protejarea victimelor acestuia” a fost discutat luni în două dintre comisiile Parlamentului European. În document au fost introduse mai multe amendamente la legislația actuală.
Raportul Parlamentului European precizează că în combaterea traficului de ființe umane, trebuie să se utilizeze pe deplin instrumentele existente privind înghețarea și confiscarea veniturilor și instrumentelor infracțiunii, care ar trebui să devină o prioritate. În acest sens, statele membre ar trebui să instituie un fond național pentru victime.
Proiectul de raport solicită îmbunătățiri ale propunerii în ceea ce privește compensarea financiară a victimelor, garanțiile imunității acestora pentru cooperarea în investigații, lupta împotriva criminalității online, sancțiunile financiare pentru persoana juridică condamnată, formarea profesioniștilor, identificarea timpurie și sprijinirea victimelor în rândul solicitanților de protecție internațională, incriminarea oricărui utilizator, conștient sau nu, a serviciilor oferite de o victimă a traficului și colectarea datelor.
Pentru a dezvolta un răspuns politic coerent, pentru a aborda cererea și pentru a consolida și armoniza în continuare eforturile de justiție penală privind reducerea cererii în statele membre, este important să se incrimineze utilizarea serviciilor care fac obiectul exploatării oferite de o victimă a unei infracțiuni privind traficul de persoane.
Stabilirea acestui fapt drept infracțiune face parte dintr-o abordare cuprinzătoare a reducerii cererii, care urmărește să abordeze nivelurile ridicate ale cererii care favorizează toate formele de exploatare. Infracțiunea nu ar trebui să se aplice clienților care achiziționează produse în condiții de exploatare de muncă, întrucât aceștia nu sunt utilizatori ai unui serviciu.
Întrucât Directiva 2011/36/UE stabilește reguli minime, statele membre sunt libere să adopte sau să mențină norme penale mai stricte în acest domeniu, dar ar trebui să poată, de exemplu, să extindă sfera de aplicare a infracțiunii prin incriminarea achiziționării de acte sexuale ca instrument de prevenire și combatere a traficului de ființe umane, stipulează Parlamentul European în proiectul de raport.
PRESShub a discutat cu eurodeputata REPER Ramona Strugariu, membru în comisia Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), despre acest proiect legislativ.
Ramona Strugariu: Dați-mi voie în primul rând să vă ofer câteva elemente de context. Pe 10 februarie 2021, Parlamentul European a adoptat un raport din proprie inițiativă referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor, în care, a solicitat părților interesate relevante la nivelul UE și la nivel național să ia măsuri în ceea ce privește prioritățile strategice cheie de prevenire, protecție, urmărire penală.
Parlamentul a atras atenția asupra aspectelor orizontale și transversale, inclusiv asupra necesității de a avea o abordare sensibilă la gen și la copii pe parcursul întregului proces, precum și de a avea o abordare individualizată față de toate victimele și o asistență necondiționată pentru acestea.
Parlamentul a insistat totodată să se acorde o atenție specială și măsuri de identificare și asistență țintite și pentru categoriile cele mai vulnerabile. Parlamentul European a mai solicitat statelor membre să adopte măsuri juridice care să abordeze toate formele de trafic, inclusiv noile modele.
Ulterior, pe 19 decembrie 2022 Comisia europeană a propus revizuirea Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor pentru a se asigura că UE și statele membre sunt mai bine echipate pentru a face față provocărilor și tendințelor actuale. Directiva stabilește norme minime la nivelul UE pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și pentru protejarea victimelor.
De la adoptarea sa în 2011, au apărut mai multe provocări și tendințe care afectează vulnerabilitatea persoanelor la trafic și modul în care operează traficanții.
Evoluțiile tehnologice, în special expansiunea internetului și a mijloacelor de comunicare socială, au creat noi oportunități pentru traficanți, ceea ce le permite să ajungă la un public mai larg pentru a-și face reclamă, precum și pentru a recruta și exploata victimele. S-a înregistrat totodată o creștere semnificativă a traficului de persoane în alte scopuri decât exploatarea sexuală și exploatarea prin muncă.
Revizuirea urmărește, de asemenea, să consolideze identificarea timpurie și direcționarea victimelor, ajutând sistemul de justiție penală să răspundă la infracțiunile de trafic de persoane comise de întreprinderi și îmbunătățind sistemul de colectare a datelor.
Care sunt amendamentele discutate în prezent de cele două comisii ale Parlamentului European?
Pe 5 iunie 2023, în ședința comună a Comisiilor LIBE și FEMM ale Parlamentului European, a fost prezentat proiectul de raport redactat de Malin Björk și María Eugenia Rodríguez Palop (ambele din Grupul Stângii).
Este primul pas în formularea unei poziții a Parlamentului European. Proiectul de raport vizează îmbunătățirea propunerii Comisiei europene și propune o abordare mai ambițioasă. O serie de elemente avansate de către Comisia europeană, de exemplu privind rolul tehnologiilor informației și comunicațiilor în realizarea infracțiunile de trafic de persoane, au fost salutate de majoritatea grupurilor politice.
Alt element apreciat de colegii mei deputați a fost introducerea sancțiunilor obligatorii împotriva întreprinderilor responsabile de infracțiuni de trafic de persoane. Comisia europeană a propus excluderea acestora de la beneficii, ajutoare sau subvenții publice sau închiderea unităților utilizate pentru comiterea infracțiunii.
În cazurile cele mai grave, companiile pot fi descalificate temporar sau definitiv din activitățile comerciale, pot fi plasate sub supraveghere judiciară sau pot face obiectul unei lichidări judiciare.
Consolidarea sancțiunilor este, bineînțeles, necesară dacă vrem să descurajăm traficanțiii de persoane. Proiectul de raport Björk- Rodríguez Palop merge însă mai departe și propune excluderea acestor întreprinderi din acordarea oricăror contracte publice, ca și recuperarea tuturor eventualelor subvenții și ajutoare acordate de către statele membre în anul ce precede comiterea infracțiunilor de trafic.
Propunerea de revizuire a Comisiei europene merge globalmente în direcția potrivită, cea a combaterii mai eficace a traficului de persoane, a furnizării asistenței și susținerii victimelor. Raportul Björk- Rodríguez Palop însă merge mai departe și are ca obiectiv principal întărirea drepturilor victimelor, ca și realizarea unei abordări cu adevărat centrare asupra victimelor.
Amendamentele propuse de raportoare insistă pe detectarea precoce a victimelor, pe coerența asistenței oferite de autorități, pe necesitatea de a avea training-uri specializate pentru toți cei care vin în contact cu victimele, ca și asupra nevoii de a evita pedepsirea suplimentară a victimelor traficului.
Nesancționarea victimelor traficului de persoane este un element important, puteți să detaliați?
Raportoarele propun aici întărirea principiului potrivit căruia victimele nu ar trebui să fie urmărite penal sau sancționate, atunci când au fost forțate de traficanți să înfăptuiască anumite acte criminale. Rațiunea pentru care Comisia europeană a propus o dispoziție în acest sens este pentru că la nivel național există uneori practici divergente.
Raportul Björk- Rodríguez Palop dorește însă extinderea acestui principiu al neimpunerii sancțiunilor asupra victimelor traficului dincolo de sancțiunile penale, la eventualele sancțiuni administrative prevăzute de legislația națională.
În plus, în acord cu pozițiile exprimate anterior de Parlamentul European, se dorește clarificarea faptului că asistența furnizată victimelor trebuie să nu fie condiționată de eventuala lor cooperare în procedurile penale.
Ce ne puteți spune despre compensațiile acordate victimelor traficului de persoane?
Una dintre inovațiile raportului Björk- Rodríguez Palop o reprezintă crearea, la nivel național, a unui fond pentru victime, ce ar urma să fie alimentat cu fondurile înghețate sau confiscate în urma infracțiunilor de trafic. Acest fond ar urma să fie utilizat pentru furnizarea asistenței și susținerii, ca și pentru compensarea victimelor traficului de persoane.
Un punct intens discutat în ședința de azi a fost propunerea Comisiei europene vizând incriminarea utilizării serviciilor obținute de la victimele traficului de persoane, atunci când utilizatorul știe că persoana respectivă este o victimă.
În viziunea Comisiei, această măsură de justiție penală face parte din abordarea globală a UE de reducere a cererii și este însoțită de măsuri nelegislative, cum ar fi formarea, educația și sensibilizarea.
Raportul Björk- Rodríguez Palop suprimă această condiție de a ști că persoana respectivă este o victimă și extinde de facto sfera criminalizării.
Unii dintre stakeholderii cu care am discutat insistă asupra eliminării clauzei de utilizare în cunoștință de cauză.
Această clauză ar fi în contradicție atât cu realitățile traficului sexual, cât și cu exigențele probatorii în cadrul proceselor penale. Dacă dorim să reducem cererea de servicii furnizate de persoanele exploatate sau traficate, atunci, spun ei, trebuie să limităm utilizarea serviciilor.
Va fi foarte interesant de văzut în continuare cum vor evolua discuțiile pe acest punct în Parlament și în Consiliu, pentru că există modele diferite la nivelul statelor membre în ceea ce privește statutul furnizării serviciilor sexuale.
Ce propune raportul cu privire la colectarea datelor?
Un element important al revizuirii propuse de către Comsia Europeană este formalizarea colectării anuale de date la nivelul UE privind traficul de persoane, ce ar urma să fie realizată și publicată de Eurostat.
Aceasta are ca scop colectarea de date mai fiabile și comparabile pentru a identifica tendințele și provocările, astfel încât UE și statele membre să poată acționa mai precis și mai bine pentru a combate traficul de persoane.
Oricine este familiar cu acest domeniu, cunoaște cât este de dificil să ai date fiabile și recente despre traficul de persoane la nivelul statelor membre și la nivel european. Nu de puține ori m-am lovit de acest obstacol, atunci când căutam date pentru un articol sau pentru o conferință.
Ori, nu se poate acționa serios la nivel politic, dacă nu avem o cunoaștere detaliată a fenomenului, cu multiplele lui fațete. Raportul Björk- Rodríguez Palop propune, între altele și extinderea tipului de date colectate la o serie întreagă de categorii de date ce vor fi utile pentru a acționa mai bine în viitor.
Sigur, vor fi rezistențe din partea statelor membre, pentru că implică eforturi administrative suplimentare. Dar e absolut necesar.
Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.
