Prosumatorul de energie termică, care să contribuie la sistemul centralizat de termoficare, așa cum o face prosumatorul de energie electrică în prezent, ar putea fi o soluție pentru problemele cu încălzirea blocurilor care există în București.
Sistemul centralizat trebuie să rămână, este opinia lui Sergei Faschevsky, consultant la Norsk Energi, organizație independentă fondată în 1916 în Norvegia, pentru a oferi soluții în domeniul energiei.
Este cel mai eficient energetic și cel mai prietenos cu mediu. Dar are nevoie de o schimbare de mentalitate și de tehnologie.
Norsk Energi este partenerul Freedom House România în proiectul „Alfabetizare energetică, pentru o Românie eficientă și sustenabilă. Transfer de cunoștințe și creșterea conștientizării între România și Norvegia”.
Prin acest program, Sergei Faschevsky, cu expertiză îndelungată în sistemele de energie din Norvegia, a căpătat o perspectivă și a situației din România.
PRESShub a discutat cu acesta despre asemănările și diferențele dintre Norvegia și România, în ceea ce privește sistemele de energie, despre ce ar trebui să facă statul român pentru a moderniza sistemul său, despre folosirea gazului și a sistemelor alternative, mai puțin poluatoare.
PRESShub: Prima întrebare pornește de la ceea ce am discutat la București, în martie, când ați participat la Energy Forum. Ați afirmat că toată lumea vorbește despre electricitate, panouri solare și eoliene, dar există puține dezbateri despre termoficare și despre cum putem face tranziția către un sistem mai prietenos cu mediul.
Ce schimbări trebuie să facă România pentru ca încălzirea și răcirea apartamentelor să fie mai eficientă și mai puțin poluantă?
Sergei Faschevsky: Există o expresie care spune că cea mai bună energie este cea care nu se consumă. Așadar, pasul numărul unu este să ne asigurăm că imobilele sunt eficiente energetic, că sunt bine izolate și că performanța lor energetică este conformă cu standardele stricte moderne.
Dau ca exemplu o grădiniță din Norvegia care, conform standardului din 1997, consuma aproximativ 300 de kilowați oră, pe metru pătrat, pe an. Aceasta era situația acum 30 de ani.
Din 2017, există un nou standard care apropie clădirile de așa-numitul concept de „clădiri pasive”. Astfel, norma de consum pentru grădinițele din imobilele moderne este de aproximativ 87 de kilowați pe oră, metru pătrat, pe an.
Așadar, de peste trei ori mai puțin.
Dar nu toate clădirile sunt noi. Prin urmare, este foarte important să se stabilească un cadru instituțional care să împingă municipalitățile și autoritățile care administrează acest imobilele publice să le facă mai eficiente din punct de vedere energetic. Iar cererea de încălzire va fi mult mai mică. Și investițiile vor fi, de fapt, mult mai mici.
Pot clădirile vechi să devină eficiente la standarde moderne?
Clădirile vechi și clădirile noi nu sunt foarte diferite în ceea ce privește performanța energetică, doar modelele lor de consum de energie sunt diferite.
Clădirile moderne sunt pline de sisteme tehnice, de sisteme automate, de calculatoare, de tot felul de sisteme de ventilație. Toate consumă multă energie electrică și reprezintă o parte destul de mare din consumul de energie în clădirile moderne.
În același timp, în clădirile vechi, în mod normal, energia este folosită în principal pentru încălzire și pentru iluminat, deci au un consum mai mic, din acest punct de vedere.
Citiți continuarea în presshub.ro
