Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a repartizat azi 37,6 milioane lei în ședință extraordinară, fonduri împărțite primăriilor din Bistrița-Năsăud în 2026.

Cine câștigă, cine pierde și cât de mare este deficitul real

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a stabilit distribuția sumelor estimative pe 2026 pentru echilibrarea bugetelor locale în 2026, iar analiza documentelor oficiale arată o realitate financiară clară: primăriile primesc bani insuficienți față de nevoile reale, iar diferențele dintre orașe și comune rămân semnificative.

Trebuie precizat că alocarea sumelor defalcate se face în principal pe baza criteriului populației deservite ceea ce înseamnă că acele comune unde declinul demografic este accentuat primesc mai puțini bani. Datele privind populația se colectează de la Direcția Regională de Statistică.

Totalul alocărilor pentru anul 2026 este de 37,63 milioane lei, bani proveniți din două surse:

• 7,4 milioane lei – sume defalcate din bugetul de stat
• 30,2 milioane lei – cote din impozitul pe venit

Important de precizat că după adoptarea bugetului național se transmit sumele defalcate reale care devin sumele definitive și se stabilesc cotele din impozit, dar în general nu apar mari modificări.

Cum sunt împărțiți banii

Cea mai mare parte a finanțării vine din impozitul pe venit, ceea ce arată dependența majoră a administrațiilor locale de redistribuirea fiscală.

În mod evident, finanțarea nu este una de dezvoltare, ci una de supraviețuire bugetară, destinată echilibrării cheltuielilor curente.

Topul localităților după alocări (2026)

Distribuția banilor arată o concentrare puternică în jurul municipiului reședință de județ și a orașelor mari care concentrează cea mai mare parte a populației.

Top localități după sumele estimate primite:

1. Bistrița – peste 11 milioane lei
2. Sângeorz-Băi – aprox. 1,44 mil. lei
3. Beclean – aprox. 1,41 mil. lei
4. Năsăud – aprox. 1,29 mil. lei
5. Maieru – aprox. 0,96 mil. lei
6. Feldru – aprox. 0,89 mil. lei
7. Prundu Bârgăului – aprox. 0,74 mil. lei
8. Lechința – aprox. 0,70 mil. lei
9. Rodna – aprox. 0,71 mil. lei
10. Livezile – aprox. 0,60 mil. lei

Pentru multe comune, alocările sunt între 200.000 și 700.000 lei, insuficient pentru proiecte majore de infrastructură.

Șocul cifrelor: cât cer primăriile vs cât primesc

Datele oficiale arată o discrepanță uriașă între nevoile reale și sumele disponibile:

• Necesități declarate de UAT-uri: 445 milioane lei
• Sume repartizate efectiv: 37,6 milioane lei

Asta înseamnă că administrațiile locale primesc sub 10% din necesarul estimat.

Structura cererilor este relevantă:

• 259 milioane lei – infrastructură
• 159 milioane lei – dezvoltare locală
• 26 milioane lei – arierate

Majoritatea banilor ar fi fost necesari pentru investiții.

Analiză critică: un sistem subfinanțat cronic

Distribuția pe 2026 confirmă câteva tendințe majore:

1. Diferența de peste 400 milioane lei între cereri și alocări arată că dezvoltarea locală nu poate fi susținută din aceste fonduri. În plus, există probabilitatea construirii bugetelor locale ale primăriilor pe date nerealiste, atâta timp cât în fiecare an solicită sume supraevaluate deși primarii cunosc faptul că pot obține doar la ce au dreptul legal, în funcție de populație, suprafață, situație financiară.

2. Dependența de finanțări externe este foarte ridicată și capacitatea administrativă de accesare a acestor surse de finanțare joacă un rol extrem de important în dezvoltarea locală.

3. Arierate mari în unele comune care pun sub semnul întrebării chiar funcționarea lor.

Comunele mici nu pot face investiții reale fără: fonduri europene, programe guvernamentale, credite. Multe din aceste surse sunt dependente de influența politică indirect și de cine guvernează.

Concluzie

Bugetul pentru 2026 arată clar direcția:

În lipsa unor finanțări suplimentare, dezvoltarea județului va continua să fie inegală, iar multe localități rurale vor rămâne în urmă. Aceste alocări nu reprezintă o strategie de dezvoltare, ci o soluție temporară pentru menținerea funcționării administrațiilor locale. Pe de altă parte, Consiliul Județean nu are de unde să scoată alți bani, singura posibilitate fiind susținerea primăriilor pentru accesul la alte surse guvernamentale deschise prin programe dedicate de genul Anghel Saligny.