Comunele din Regiunea Nord-Vest ar putea beneficia, în următorul exercițiu financiar european, de programe dedicate transportului public rural, modernizării drumurilor, regenerării spațiilor publice, achiziției de utilaje, dezvoltării turismului și sprijinirii micilor fermieri. Unele dintre măsuri se află încă în etapa consultărilor și a pregătirii programelor, iar autoritățile locale sunt avertizate că trebuie să înceapă de pe acum elaborarea documentațiilor.

Carmen Soare și Petruța Pop, specialiste în pregătirea și implementarea proiectelor europene, au prezentat, în emisiunea „ContextuaL”, principalele direcții de finanțare discutate de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest împreună cu autoritățile locale și consultanții.

Cele două au atras atenția că informațiile privind viitorul exercițiu financiar sunt preliminare, fiind discutate în cadrul consultărilor publice și al întâlnirilor de lucru. Valorile finale, criteriile de eligibilitate și calendarul apelurilor vor fi stabilite prin ghidurile solicitantului.

Ce programe sunt disponibile în prezent

În actuala perioadă de programare, numărul apelurilor care urmează să mai fie deschise este redus, majoritatea programelor importante fiind deja lansate.

Printre liniile care permit depunerea continuă a proiectelor se numără programele derulate prin Ministerul Dezvoltării pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuințe.

Administrațiile locale pot pregăti, de asemenea, proiecte prin programul „Școli sigure și sănătoase”, precum și investiții pentru consolidarea sau reabilitarea clădirilor publice aflate în risc seismic.

Potrivit informațiilor prezentate în emisiune, în lunile septembrie-octombrie ar putea fi lansate noi apeluri prin Fondul pentru Mediu pentru infrastructura de apă și canalizare și pentru modernizarea iluminatului public.

Calendarul și condițiile acestor finanțări vor trebui însă confirmate prin documentele oficiale publicate de autoritățile responsabile.

Proiectele pentru 2028 trebuie pregătite de acum

ADR Nord-Vest le-a recomandat beneficiarilor să nu aștepte publicarea ghidurilor de finanțare pentru a începe pregătirea investițiilor.

Obiectivul este ca, până în 2028, primăriile să aibă documentațiile tehnico-economice finalizate, eventual până la nivel de proiect tehnic, și să poată lansa procedurile de achiziție a lucrărilor cu clauză suspensivă.

Astfel, la momentul deschiderii apelurilor, proiectele ar putea fi depuse imediat.

„Mulți primari așteaptă ghidul și abia apoi verifică dacă se pot încadra. Atunci este deja prea târziu. Documentațiile trebuie pregătite din timp, iar proiectele trebuie să pornească de la nevoile reale ale comunității”, a explicat Carmen Soare.

Specialista consideră că fondurile europene nu sunt imposibil de accesat, chiar dacă birocrația este stufoasă.

„Nu există «nu se poate». Există doar situații în care nu vrei sau nu ai resurse. Trebuie să ai temele de casă făcute și oameni serioși, care să livreze documentații tehnice de calitate și la timp”, a adăugat aceasta.

Transport public și drumuri pentru satele izolate

Una dintre direcțiile importante ale viitorului exercițiu financiar va fi reducerea diferențelor dintre mediul rural și cel urban.

Prin Fondul Social pentru Climă ar putea fi finanțate proiecte pentru combaterea sărăciei în transporturi, inclusiv modernizarea drumurilor comunale.

O altă componentă va fi mobilitatea rurală durabilă. Comunele vor fi încurajate să se asocieze în structuri de tip ADI și să elaboreze planuri comune de mobilitate.

Aceste proiecte ar putea include asfaltarea drumurilor, înființarea transportului public între sate și achiziția de autobuze electrice.

Transportul ar urma să deservească inclusiv localitățile componente aflate la distanțe mari de centrul comunelor, de unde copiii trebuie să ajungă la școală, iar persoanele vârstnice la primărie, la medic sau în orașele apropiate.

Pentru proiectele integrate de mobilitate rurală au fost discutate, în mod orientativ, valori care ar putea ajunge la 10-15 milioane de euro. Sumele nu sunt însă definitive.

Parcuri, piste de biciclete și regenerare rurală

O altă linie de finanțare ar urma să fie dedicată regenerării rurale durabile.

Comunele vor putea moderniza parcuri, piețe și zone de recreere, prin amenajarea de alei, bănci, foișoare, pergole, iluminat și puncte de acces Wi-Fi.

În localitățile traversate de râuri ar putea fi finanțate consolidarea și amenajarea malurilor, piste de biciclete, alei pietonale și sisteme de iluminat.

În cazul terenurilor administrate de Apele Române, primăriile vor trebui să încheie protocoale prin care suprafețele respective să fie date temporar în administrarea autorităților locale.

Scopul declarat este îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și reducerea migrației populației către orașe.

Până la 500.000 de euro pentru utilajele unei comune

Prin viitoarele programe ar urma să fie finanțate și „kituri de gospodărire comunală”.

Primăriile ar putea achiziționa tractoare, utilaje multifuncționale, echipamente pentru deszăpezire, măturare stradală, intervenții la inundații și alte dotări necesare serviciilor publice locale.

În zonele izolate, unde rețelele clasice de apă și canalizare nu pot ajunge, ar putea fi considerate eligibile foreze pentru realizarea puțurilor, fose septice și vidanje.

Potrivit informațiilor discutate în consultări, o comună ar putea accesa până la 500.000 de euro. În cazul unei asocieri formate din trei comune, valoarea proiectului ar putea ajunge la aproximativ 1,5 milioane de euro.

Proiectele depuse în asociere ar urma să primească punctaj suplimentar, deoarece permit folosirea în comun a utilajelor și reduc costurile suportate individual de fiecare administrație.

Comunități energetice și sisteme centralizate de încălzire

Pentru mediul rural sunt analizate și finanțări destinate independenței energetice.

Comunele ar putea forma comunități energetice, prin instalarea de panouri fotovoltaice pe clădiri publice și locuințe, astfel încât energia produsă local să fie folosită în interiorul comunității.

O altă direcție vizează dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, cunoscute sub denumirea de SACET.

Un proiect-pilot de acest tip este implementat la Prundu Bârgăului și se apropie, potrivit invitaților emisiunii, de finalizare.

În cadrul discuției a fost abordată și posibilitatea finanțării unor microhidrocentrale. Jurnalistul Lucian Petraș a atras însă atenția asupra impactului acestora asupra râurilor de munte, biodiversității și debitelor de apă, în contextul schimbărilor climatice.

Consultantele au precizat că viitoarele strategii trebuie să țină cont de protejarea ecosistemelor și de condițiile de mediu.

Masterplan turistic pentru Bistrița-Năsăud

În domeniul turismului, proiectele nu vor mai fi gândite exclusiv la nivelul unei singure localități.

La nivel județean ar urma să fie elaborat un masterplan care să inventarieze obiectivele cu potențial: monumente istorice, castele, ape termale, izvoare sărate, peșteri, obiective culturale și trasee.

Printre exemplele menționate se numără Pasul Tihuța, Lacul Colibița, Casa Memorială „George Coșbuc”, Peștera Tăușoarelor și traseul Via Transilvanica.

Autoritățile locale și operatorii din HoReCa ar urma să înființeze organizații de management al destinației, denumite OMD-uri.

Aceste structuri vor reuni primării, unități de cazare, restaurante, puncte gastronomice locale și alți operatori privați. Apartenența la o asemenea organizație ar putea deveni o condiție de eligibilitate pentru accesarea viitoarelor fonduri destinate turismului.

„Nu mai este suficient ca fiecare să construiască o pensiune. Obiectivele trebuie legate prin trasee și circuite, astfel încât localitățile să se susțină reciproc și să crească împreună”, a explicat Carmen Soare.

Proiect-pilot pentru Peștera Tăușoarelor

Unul dintre proiectele aflate deja în pregătire vizează punerea în valoare a Peșterii Tăușoarelor.

Primul pas presupune realizarea unui parteneriat între Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin Complexul Muzeal, și Primăria Rebrișoara, pe teritoriul căreia se află intrarea în peșteră.

Proiectul este gândit ca unul-pilot pentru turismul speologic. În prezent, accesul în peșteră este limitat și necesită pregătire, echipament și supraveghere de specialitate.

În pregătirea investiției este implicat și părintele Crin-Triandafil Theodorescu, cunoscut pentru activitatea de cercetare și protejare a Peșterii Tăușoarelor, fiind de multă vreme custodele acesteia.

Proiectul va trebui să găsească un echilibru între deschiderea către vizitatori și protejarea habitatelor, formațiunilor subterane și coloniilor de lilieci.

AgroConnect: finanțare de 70% pentru micii producători

O componentă importantă a viitorului Program Regional este denumită AgroConnect și urmărește dezvoltarea sectorului agroindustrial.

Micii fermieri și micii producători ar putea primi finanțări reprezentând 70% din valoarea investițiilor, cu o contribuție proprie de 30%.

În paralel, administrațiile locale asociate ar urma să construiască parcuri agroindustriale în care producția din mai multe comune să fie colectată, procesată, depozitată sau comercializată.

Un asemenea parc ar putea reuni producători de lactate, crescători de animale, culegători și procesatori de fructe de pădure, ciuperci sau alte produse specifice zonelor de munte, deal și câmpie.

Amplasamentul ar urma să fie stabilit în funcție de numărul producătorilor, populația deservită, infrastructura existentă și poziționarea față de localitățile participante.

Finanțarea nu va fi acordată unei singure comune, ci unei asocieri capabile să demonstreze că investiția deservește întreaga microregiune.

Fondurile europene generează și costuri pentru bugetele locale

Specialistele au avertizat că o finanțare europeană nu înseamnă o investiție complet gratuită pentru primărie.

Pe lângă cofinanțarea oficială, pot apărea cheltuieli neeligibile, modificări ale soluțiilor tehnice, lucrări suplimentare, costuri cu personalul și obligații privind mentenanța.

„Din experiența noastră, până la urmă, aproximativ o treime din valoarea unui proiect poate ajunge să fie susținută din bugetul local. Nu este vorba doar despre acei 2%”, a afirmat Carmen Soare.

În cazul transportului public, de exemplu, primăria trebuie să plătească salariile angajaților, energia, asigurările și întreținerea vehiculelor, în timp ce veniturile din bilete sunt reduse.

Comunele cu populație în scădere, fără industrie și cu venituri proprii mici vor întâmpina cele mai mari dificultăți în asigurarea acestor cheltuieli.

Din acest motiv, viitoarele proiecte trebuie selectate în funcție de nevoile reale ale comunității, dar și de capacitatea administrației de a susține investiția după încheierea finanțării.