Articol scris de Răzvan Chiruța în presshub.ro
Dosarul vaccinurilor, prin care DNA cere ridicarea imunității pentru fostul prim-ministru Florin Câțu și miniștrii Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, are toate șansele să devină unul dintre cele mai controversate din istoria Direcției Naționale Anticorupție.
Și alimentează temerile celor care urmăresc mandatul noului procuror-șef că acțiunile instituției îl ajută de minune pe premierul Marcel Ciolacu. Cu un singur dosar penal, DNA lovește în trei dintre adversarii și opozanții liderului PSD.
Florin Cîțu, care inițial a fost unealta cu care Iohannis a adus PSD la guvernare, a devenit, după debarcarea sa, liderul PNL cu cel mai vehement discurs critic privind deciziile economice luate de Marcel Ciolacu, de președintele liberal Nicolae Ciucă și de miniștrii PSD și PNL.
Prin anchetarea lui Vlad Voiculescu (USR) și a Ioanei Mihăilă (REPER), discursul anticorupție al celor două partide, dar și imaginea lor de formațiuni politice integre au de suferit.
Cu siguranță, în perioada următoare va fi declanșată o campanie media în care se va vorbi despre „reziștii care sunt, iată, niște corupți”, despre „tefeliștii care au furat un miliard de euro”.
Deja Dana Budeanu, unul dintre vectorii de propagandă ai PSD, a publicat un video în care îi ridiculizează pe useriști și afirmă, mincinos, că „90% [dintre cei anchetați de DNA în urmă cu 10 ani] sunt achitați azi”.
Dosarul vaccinurilor trebuie să lămurească mai multe neclarități
Dincolo de aspectele politice – care la urma-urmei nu ar trebui să intereseze DNA -, dosarul vaccinurilor este însoțit de foarte multe aspecte juridice controversate.
Dosarul a fost deschis anul trecut prin autosesizarea unui procuror care, potrivit surselor PRESShub, ar fi antivaccinist.
Din acest motiv, de altfel, s-ar fi arătat nemulțumit de faptul că Guvernul a cumpărat 90 de milioane de doze, mult peste necesarul pentru vaccinarea a 23 de milioane de persoane, potrivit evaluării menționate în comunicatul de presă al DNA.
Totuși, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție Crin Bologa, în mandatul căruia a fost deschis cazul, avea dubii cu privire la această anchetă, în condițiile în care procurorii nu au reușit să identifice fapte de corupție.
Altfel spus, nu există probe că vreunul dintre cei patru vizați în dosar – Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu (fost secretar de stat la Ministerul Sănătății, azi președintele Casei Naționale de Sănătate) – ar fi fost eventual cumpărați de către companiile farmaceutice care au produs vaccinurile anti-COVID.
De altfel, nici în comunicatul de presă, nici în referatul DNA nu se menționează nimic despre vreo mită.
Singura găselniță a procurorilor a fost cea legată de oportunitate: de ce a decis Guvernul să cumpere atât de multe doze de vaccin anti-COVID, pentru care a plătit peste un miliard de euro, în condițiile în care majoritatea au rămas nefolosite și au fost aruncate.
Pentru a da o formă penală unei chestiuni care, în mod normal, nu poate fi penală, procurorii anticorupție au apelat din nou la acuzația foarte cuprinzătoare a abuzului în serviciu.
Dar aici apare altă neclaritate.
Infracțiunea de abuz în serviciu presupune că „funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”.
DNA nu ne spune, în acest dosar, tocmai care este folosul necuvenit pe care l-au obținut cei patru urmăriți penal. Pentru că, așa cum reiese din comunicatul de presă și din referat, nu a fost identificată nici vreo șpagă luată de aceștia, nici că cei patru au plecat cu miliardul de euro acasă.
Pe de altă parte, poate decide un procuror sau DNA care este cantitatea de vaccinuri corectă care ar fi trebuit să fie cumpărată în 2021?
Acum, după ce pandemia a trecut, desigur cu toții am constat că sunt prea multe, mai ales în condițiile în care s-a vaccinat anti-COVID doar 42% din populație. România a vândut ce nu a expirat, iar ce a expirat – o cantitate mare, într-adevăr, a fost distrusă.
Dar mai țineți minte atmosfera din 2021, în plină pandemie, înainte de valul 4, care a fost cel mai dur și cu cele mai multe decese?
Teama era atât de mare, isteria la cote atât de ridicate, la nivel mondial, încât nu doar România a cumpărat mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Chiar Comisia Europeană a făcut-o (iar acum, într-adevăr, sunt controverse și cu privire la această decizie și dubii cu privire la conflictul de interese în care se afla atunci Ursula von der Leyen).
Dar tot excesiv au cumpărat și: Suedia (populație: 10,4 milioane; doze de vaccin cumpărate: 42 de milioane; a consumat doar jumătate), Germania (83,2 milioane de persoane; 400 de milioane de doze, a consumat 83 de milioane), Marea Britanie (67,3 milioane de cetățeni; 457 de milioane de doze, adică de 7 ori populația; a consumat doar 151 de milioane de doze).
(Restul cifelor, într-o bună analiză a economistului Bogdan Glăvan, de unde am preluat și eu datele de mai sus).
Uniunea Europeană a avut prioritate la achiziționarea vaccinurilor abia fabricate, spre nemulțumirea celorlalte țări ale lumii și, mai ales, a celor sărace. A fost o cursă nebună mondială a „înarmării” împotriva COVID-19, în condițiile în care atunci nimeni nu știa cât va dura pandemia.
Eram într-un război cu un virus, iar când ești într-un război aduci câtă muniție poți, nu te gândești că e prea multă.
În final, a fost o decizie politică. Dacă Guvernul României ar fi cumpărat prea puține, iar pandemia ar fi ținut 5 ani, nu 3? Cum ar fi reacționat populația?
Este îndreptățit un procuror să decidă oportunitatea, într-o astfel de situație? Dacă România a fost prejudiciată în urma unei decizii politice proaste – deocamdată nu s-au dovedit fapte de corupție, insist pe acest aspect, este un caz penal sau mai degrabă din zona civilă și, de ce nu, electorală?
DNA pare să fi uitat că Curtea Constituțională a arătat, în 2017, când a deschis o anchetă privind modul în care a fost elaborată OUG 13, că „nu intră în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”.
„Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului”, arăta atunci CCR.
Dosarul Direcției Naționale Anticorupție fusese oricum clasat „din lipsă de probe”, fiind continuată o speță la Parchetul General, închisă și aceea până la urmă.
Suntem, de fapt, din nou în aceeași situație. DNA face acum ceea ce judecătorii constituționali au respins deja, respectiv că un procuror nu poate evalua penal o decizie politică. Chiar dacă aceasta a adus prejudicii statului.
În fine, până acum, potrivit informațiilor PRESShub, doar Andrei Baciu a fost audiat. Ceilalți trei puteau fi chemați ca martori, pentru a-și explica poziția, iar dacă după obținerea declarațiilor lor existau indicii de corupție, se putea cere ridicarea imunității. În schimb, din datele noastre, Ioana Mihăilă a aflat din presă că este implicată în dosar.
Citește continuarea în presshub.ro
