Articol scris de Sidonia Bogdan pentru presshub.ro
De ce este electoratul lui Trump izolaționist. Consensul bipartizan pe teme de politică externă din Congresul american s-a rupt în ultimele luni ca urmare a bătăliei electorale ce va avea loc în noiembrie 2024.
Republicanii, care în timpul Războiului Rece, au susținut o politică externă dură de izolare a expansionismului sovietic, au devenit în prezent promotorii ideilor izolaționiste și blochează frecvent ajutorul pentru Ucraina.
Cursa prezidențială din acest an se prefigurează a se da între democratul internaționalist Joe Biden și izolaționistul Donald Trump.
În acest context tensionat pentru Europa, PRESShub a discutat cu deputatul independent Tudor Benga despre America profundă și ce ar însemna pentru lume un nou mandat prezidențial Donald Trump.
Deși nu se consideră un expert în politica externă americană, Tudor Benga a absolvit un master în relații internaționale la Columbia University și deține o diplomă de licență la Sarah Lawrence College, New York.
PRESShub: Ați trăit șapte ani în Statele Unite, perioadă în care ați făcut licența și un master în relații internaționale la Columbia University. Nu sunteți un expert în politica americană, dar în mod evident aveți o cunoaștere mai avansată față de români obișnuiți despre politica externă americană. Ce nu înțeleg românii când vine vorba de America?
Tudor Benga: Există trei niveluri care nouă ne sunt dificil de înțeles. Una la mână este că tindem să tratăm America drept o simplă țară. America este o națiune, dar nu este țară, este un continent. Iar partea care este foarte greu de înțeles este că SUA este un continent mult mai bine integrat decât Uniunea Europeană.
Totuși, din multe puncte de vedere, diferențele culturale, politice, economice dintre New Hampshire și Alabama, de pildă, pot fi la fel de mari cum sunt diferențele culturale dintre Portugalia și Finlanda, dintre Bulgaria și Belgia.
Aceste diferențe influențează foarte mult și politica internă. Este greu să te uiți la politica americană și să o asimilezi politicii românești sau politicii franțuzești sau italiene.
Și nici nu ai cum să o asimilezi politicii europene, pentru că America este o uniune mult mai bine integrată decât UE. Are un etos național puternic.
Cum se repercutează aceste diferențe culturale dintre state la nivelul marii politici americane?
Următorul nivel care e relevant este sistemul electoral. Votul prin electori vine din istoria veche a Statelor Unite.
În Statele Unite, vasta majoritate a funcțiilor alese sunt uninominale. Legătura dintre politician și alegătorul lui este extrem de strânsă. În Statele Unite, n-ai nivelurile, de pildă, partide care fac listele de candidați.
Există inclusiv funcții administrative (procuror, șef al poliției) care sunt alese de către cetățeni. Ce vreau să spun este că democrația electorală americană este foarte puternică.
Legătura dintre oficialul ales prin vot și alegător este foarte strânsă.
Reacția politicianului american este extrem de rapidă față de ce cer alegătorii. Ultimul element care nu ne este familiar în România este bipartidismul. Competiția internă în cele două partide este infinit mai intensă decât orice în Europa. Aceste trei niveluri creează o dinamică politică de altă natură.
Texasul și California nu sunt lumi total diferite la nivel de standard de viață, dar există niște diferențe culturale raportat la războaiele culturale – care sunt o prezență foarte importantă în politica americană.
Raportarea la teme precum taxarea poate fi foarte diferită de la un stat la altul. Sau raportarea la teme ca avortul.
Citește continuarea în presshub.ro
