Rectorul Sorin Radu propune un parteneriat Bistrița–Sibiu: patrimoniul poate produce educație, cultură și dezvoltare economică. Rădăcinile săsești comune, experiența Sibiului și resursele academice ale Universității „Lucian Blaga” pot susține proiectele Bistriței ca Oraș Creativ UNESCO. Rectorul Sorin Radu a pledat pentru colaborări instituționale și pentru depășirea ideii că patrimoniul este doar o cheltuială.

De la monument izolat la spațiu pentru oameni

Invitat la inaugurarea programului „Bistrița – Oraș Creativ UNESCO”, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, istoricul Sorin Radu, a pus accentul pe folosirea patrimoniului de către comunitate. Evenimentul din 28 august 2026 a avut loc la Turnul Dogarilor, restaurat și redeschis publicului, tocmai pentru a marca trecerea de la conservarea unui obiect istoric la integrarea sa în viața orașului.

„Ambiția de a-l transforma într-un spațiu care să fie pentru oameni și nu doar un obiect pe care să nu-l putem atinge” este, în opinia rectorului, una dintre mizele proiectului. Bistrița a fost inclusă în 2025 în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, iar arhitectura a devenit atunci, pentru prima dată, un domeniu distinct al rețelei. Statutul validează patrimoniul orașului, dar îl și obligă să dovedească felul în care tradiția istorică poate fi integrată dezvoltării urbane contemporane.

Modelul Sibiu: piețele istorice devin scenă contemporană

Sorin Radu a invocat experiența Sibiului, un oraș cu rădăcini istorice și arhitecturale apropiate de cele ale Bistriței. Festivalul Internațional de Teatru și ceremoniile universitare care adună mii de studenți în Piața Mare arată cum patrimoniul construit poate deveni scenografia vieții contemporane.

„Aceste exemple dau viață unui Sibiu care, într-o vreme, părea un oraș cu un patrimoniu arhitectural extraordinar, dar un oraș prăfuit”, a declarat rectorul. Transformarea nu a fost produsă numai de restaurarea fațadelor, ci de un ecosistem format din administrație, universitate, instituții culturale, specialiști, sector privat și public.

Aceasta este și provocarea Bistriței: Turnul Dogarilor, pasajele, piețele și clădirile istorice trebuie legate într-un program coerent de evenimente, educație, cercetare, turism și activități economice. Altfel, monumentele riscă să rămână insule restaurate, fără efect suficient asupra centrului istoric.

Universitatea, posibilă ancoră pentru proiectele Bistriței

Rectorul a arătat că Universitatea „Lucian Blaga” pregătește specialiști capabili să conecteze cercetarea patrimoniului cu inovația urbană și participă la o alianță universitară europeană în cadrul căreia coordonează un laborator dedicat patrimoniului cultural. El a vorbit și despre proiecte interdisciplinare de cercetare de aproape 18 milioane de euro, prezentând aceste resurse drept posibile puncte de legătură cu instituțiile bistrițene.

„Experiența comună ne poate ajuta nu doar să identificăm resursele umane și financiare necesare prezervării și valorificării patrimoniului, ci și să generăm politici educaționale și perspective comune asupra dezvoltării sustenabile”, a afirmat Sorin Radu.

Propunerea depășește un schimb ceremonial între două orașe. Un parteneriat ar putea însemna cercetări aplicate, școli de vară, formarea specialiștilor, documentarea patrimoniului, proiecte europene și evenimente care să lege comunitățile cu moștenire săsească.

Patrimoniul nu este o „gaură neagră”

Una dintre cele mai ferme idei ale discursului a vizat modul în care statul a tratat patrimoniul: clădiri fără viață, considerate „găuri negre” în care se investește minimum necesar. Rectorul a arătat că aceste bunuri pot genera valoare educațională, culturală, turistică și financiară, dacă sunt corect conservate și folosite.

În lipsa unor politici culturale coerente, o parte din compensare a venit dinspre fundații, organizații neguvernamentale și specialiști. Pentru ca Bistrița să transforme titlul UNESCO într-o politică de dezvoltare, aceste energii trebuie reunite, nu lăsate să funcționeze separat.

„Sibiul a demonstrat cum patrimoniul arhitectural și istoric poate fi convertit în resursă de dezvoltare culturală și turistică durabilă”, a concluzionat Sorin Radu.

Experiența Sibiului poate fi utilă pentru Bistrița, dar nu ca un simplu model de copiat, ci ca punct de pornire pentru o strategie adaptată dimensiunii, patrimoniului și nevoilor locale.

Cine este Sorin Radu

Sorin Radu este profesor universitar, istoric și rector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Domeniile sale de cercetare includ istoria României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, sistemele electorale, cultura politică și istoria lumii rurale. Din poziția de rector, coordonează una dintre universitățile românești active în cercetarea patrimoniului, cooperarea academică europeană și dezvoltarea unor proiecte interdisciplinare.

Puteți viziona întregul eveniment aici: