Campania prezidențială 2025: cine plătește, ce influențează?

​Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 a adus în prim-plan nu doar lupta politică, ci și o competiție acerbă a bugetelor. Conform datelor Autorității Electorale Permanente (AEP), candidații au mobilizat sume considerabile, provenite din împrumuturi, donații și contribuții de partid.  Cea mai mare sumă cheltuită de un candidat este cea utilizată de Alianța România Înainte (PSD, PNL, UDMR) și cea mai slabă finanțare o are Elena Lasconi care nu beneficiază de sprijinul USR.

Alegerile prezidențiale nu mai sunt de mult o competiție de idei. Sunt, tot mai clar, o bătălie a banilor. Analizând datele publice de pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP), observăm că independența financiară a candidaților e mai degrabă o iluzie, iar sumele cheltuite sunt amețitoare. Legea spune că dacă un candidat obține 3% din voturi o parte din împrumuturi se vor returna de la bugetul de stat prin AEP. Paradoxul tocmai acesta este: cetățenii plătesc din taxele lor ca să fie influențați (mințiți) în campanii agresive pe rețelele sociale sau în massmedia.

Bătălia banilor: Crin vs. Ponta

Campania electorală a lui Victor Ponta, candidat independent, a fost finanțată exclusiv din împrumuturi, în valoare totală de 27.027.550 lei (~5,4 milioane euro). Asta ridică o întrebare firească:

Cât de independent ești când campania ta e plătită integral cu bani împrumutați?

Cu o parte din aceste sume, Ponta a achitat unele servicii de consultanță politică, prestate, printre alții, și de firma partenerului său politic din Pro România, Augustin Jianu, ex-ministru al Comunicațiilor în Guvernul Grindeanu și ex-director al Centrului Național de Securitate Cibernetică, instalat la finalul guvernării Ponta.

Pe de altă parte, Crin Antonescu, sprijinit de Alianța România Înainte (PSD + PNL + UDMR), a beneficiat de o finanțare colosală:

• 62.015.000 lei investiți de alianță în campanie
• Adică peste 12,4 milioane de euro

Fondurile au fost direcționate către firme specializate în propagandă electorală, cum ar fi Concept Media Management și Vertigo Events SRL, care au intermediat plăți semnificative către televiziuni și presa scrisă.

Nicușor Dan – nereguli în finanțarea campaniei

Nicușor Dan, de asemenea candidat independent, a împrumutat 7.534.000 lei pentru campania sa. Mai puțin decât ceilalți doi, dar tot o sumă semnificativă provenită din surse personale sau private.

Potrivit AEP, Nicușor Dan nu a declarat 3.263.790 de lei adunați prin intermediul platformei „Stripe”.

„Deși donațiile anterior menționate au fost colectate cu un scop clar și anume de a sprijini financiar campania electorală a candidatului independent Dan Nicușor-Daniel, aceste donații până în momentul de față nu au fost declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, existând suspiciuni rezonabile că aceste sume au fost utilizate din alte conturi bancare decât cel notificat la Autoritatea Electorală Permanentă pentru finanțarea campaniei electorale din diaspora a domnului Dan Nicușor-Daniel”, se arată în document. 

AEP a sesizat Parchetul General în acest sens, iar o parte dintre donații ar putea fi confiscate.

În apărarea sa Nicușor Dan susține că sumele respective au fost folosite în precampanie și urmează să fie raportate sumele rămase neutilizate care se transferă în contul de campanie.

AUR cheltuieli mai mici decât ale independenților

AUR i-a transferat lui George Simion 6 milioane de lei în primele două săptămâni ale campaniei, toți banii provenind din împrumuturi de la persoane fizice sau juridice.

USR nu o mai finanțează pe Lasconi

Finanțarea Elenei Lasconi este blocată de USR, care a cheltuit în a doua săptămână de campanie cu puțin peste 30.000 de euro, toți banii provin din subvenție.

 Date oficiale AEP – cheltuieli în campania pentru președinție:

Ce e relevant?

• Originea banilor determină gradul de independență al unui candidat. Când vii cu bani de la partid, ești dator partidului. Când te împrumuți, rămâi dator creditorilor.
• Campaniile nu mai pot fi făcute fără milioane de lei. Vorbim de sume ce depășesc bugetul anual al unor orașe mici.
• Publicul votează „independenți”, dar în spate sunt bani grei. Iar instituțiile care ar trebui să verifice proveniența  împrumuturilor și controlul finanțării sunt foarte slabe ceea ce crește  riscul de influență externă.

 Mai contează alegătorul?

Cu milioane de euro investite în imagine, promovare, panouri, evenimente și online, candidații par mai mult niște produse de marketing decât lideri cu viziune. Dacă viitorul președinte al României datorează milioane, cui va răspunde prima dată? Cetățenilor sau finanțatorilor?