Vă prezentăm mai jos o analiză sapatmana.online cu primăriile cu cele mai mari arierate din Bistrița-Năsăud, datorii de milioane și finanțări modeste. Ce înseamnă asta pentru dezvoltarea locală?
Mai multe primării din județul Bistrița-Năsăud intră în anul 2026 cu datorii importante, unele de ordinul milioanelor de lei, în timp ce sumele primite pentru echilibrarea bugetelor locale rămân relativ mici. Analiza documentelor oficiale arată o realitate financiară complicată: localități cu arierate mari, investiții blocate și o dependență tot mai mare de transferurile de la stat.
Arieratele acumulate de primăriile din județul Bistrița-Năsăud totalizează suma de 24.219 mii lei ceea ce înseamnă 4.843.800 euro.
Topul primăriilor cu cele mai mari arierate
Conform centralizatorului solicitărilor transmise Consiliului Județean, cele mai mari datorii înregistrate pentru anul 2026 sunt:
- Rodna — 7.464 mii lei
- Maieru — 5.000 mii lei
- Poiana Ilvei — 3.656 mii lei
- Sângeorz-Băi — 2.500 mii lei
- Beclean — 1.500 mii lei
- Telciu — 1.353 mii lei
- Urmeniș — 1.108 mii lei
- Monor — 1.000 mii lei
- Șieu Odorhei – 700 mii lei
- Leșu — 386 mii lei
- Șieuț — 252 mii lei
- Zagra – 158 mii lei
- Dumitra – 44 mii lei.
Diferențele sunt foarte mari: cea mai îndatorată primărie are datorii de aproape 30 de ori mai mari decât localitățile de la coada clasamentului. Pentru primăriile cu datorii mari există riscul intrării în incapacitate de plată.
Cât au primit aceste primării din sumele defalcate
Din repartizarea estimată pentru 2026, aceleași localități primesc sume relativ reduse pentru echilibrarea bugetelor:
- Rodna — aprox. 715 mii lei
- Maieru — aprox. 959 mii lei
- Poiana Ilvei — aprox. 166 mii lei
- Sângeorz-Băi — aprox. 1.441 mii lei
- Beclean — aprox. 1.413 mii lei
- Telciu — aprox. 669 mii lei
- Urmeniș — aprox. 197 mii lei
- Monor — aprox. 236 mii lei
- Leșu — aprox. 262 mii lei
- Șieuț — aprox. 224 mii lei
Ce sunt arieratele, de fapt
Arieratele reprezintă datorii restante ale primăriilor, apărute atunci când acestea:
- nu mai pot plăti la timp facturi sau contracte
- întârzie plata lucrărilor de investiții
- nu pot acoperi cheltuieli de funcționare
Ele pot proveni din:
- lucrări de infrastructură începute fără acoperire financiară completă
- proiecte europene unde contribuția locală a fost subestimată
- cheltuieli sociale și de personal
- scăderea veniturilor proprii
Practic, arieratele sunt semnul clar că bugetul unei primării nu mai face față obligațiilor asumate și că au fost angajate cheltuieli mai mari decât veniturile.
Cât pot crește legal arieratele
Din punct de vedere legal, primăriile NU au voie să acumuleze datorii necontrolate.
Există mai multe limite:
- arieratele trebuie raportate lunar la Ministerul Finanțelor
- primăriile pot intra în procedură de redresare financiară
- pot fi blocate investițiile noi
- se poate impune control financiar strict
În cazuri grave:
- se limitează angajările
- se limitează cheltuielile
- se prioritizează plata datoriilor vechi
În practică, însă, multe primării funcționează ani întregi cu arierate, fără să pățească nimic.
Ce înseamnă asta pentru dezvoltarea locală
Arieratele mari afectează direct capacitatea unei localități de a se dezvolta fiind evidente anumite implicații negative. Pe de altă parte, primarii care sunt ordonatorii de credite, răspund pentru angajarea de cheltuieli.
Efectele sunt clare:
1. Investiții blocate
Constructorii evită să mai lucreze cu primării care întârzie plățile.
2. Proiecte europene în pericol
Primăriile cu datorii mari nu pot asigura cofinanțarea necesară pentru proiectele cu finanțare europeană, principala sursă de dezvoltare locală.
3. Bugete afectate de datorii
Banii noi merg pe plata restanțelor, nu pe proiecte noi. Ceea ce implică o stagnare în dezvoltarea comunelor.
Ce urmează
Sumele actuale sunt estimate și pot fi ajustate ulterior, însă problema de fond rămâne: multe primării funcționează cu bugete insuficiente raportat la investițiile asumate.
Concluzie
Situația arieratelor arată clar care sunt zonele cu risc financiar din județ. Nu este doar o problemă contabilă, ci una care influențează direct: ritmul dezvoltării locale; accesul la investiții; stabilitatea financiară a administrațiilor și a locurilor de muncă din administrație.
În multe cazuri, primăriile nu mai sunt în etapa de dezvoltare, ci în cea de echilibrare a supraviețuirii bugetare.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
