19 august, Ziua Mondială a Fotografiei. De la primele imagini ale secolului XIX la miliardele de fotografii ale erei digitale

În fiecare an, la 19 august, este marcată Ziua Mondială a Fotografiei, un moment dedicat uneia dintre invențiile care au schimbat radical felul în care oamenii păstrează memoria timpului. De la primele experimente fotografice ale secolului al XIX-lea până la imaginile realizate astăzi cu telefoanele mobile, fotografia a devenit deopotrivă document, artă, mărturie și formă de comunicare.

Ziua Mondială a Fotografiei este celebrată în forma actuală din 2009, inițiativa fiind atribuită australianului Korske Ara, care și-a propus să transforme data de 19 august într-o sărbătoare internațională a fotografilor și a pasionaților de imagine.

Alegerea zilei nu este întâmplătoare, fiind strâns legată de unul dintre momentele decisive din istoria fotografiei.

19 august 1839, momentul în care fotografia a devenit accesibilă lumii

Originile fotografiei moderne sunt legate în special de francezii Joseph Nicéphore Niépce și Louis Jacques Mandé Daguerre, ale căror experimente au făcut posibilă fixarea permanentă a unei imagini obținute cu ajutorul luminii.

Niépce este autorul uneia dintre cele mai vechi fotografii păstrate până astăzi, realizată în prima parte a secolului al XIX-lea. Cercetările sale au fost continuate împreună cu Daguerre, iar după moartea lui Niépce, acesta din urmă a perfecționat procedeul care avea să-i poarte numele: dagherotipia.

În 1839, noua tehnică fotografică a fost prezentată în Franța, iar data de 19 august a rămas în istorie după ce autoritățile franceze au făcut public procedeul, prezentându-l lumii ca pe o invenție de interes universal.

Momentul este considerat unul dintre reperele fundamentale ale istoriei fotografiei.

De la plăci metalice la fotografia digitală

În mai puțin de două secole, fotografia a trecut prin transformări spectaculoase.

Primele imagini necesitau timpi lungi de expunere și echipamente greu de utilizat. Au urmat fotografia pe film, aparatele compacte și fotografia color, pentru ca revoluția digitală să transforme complet domeniul.

Astăzi, aproape orice telefon mobil este și un aparat fotografic, iar o imagine poate fi realizată, prelucrată și transmisă în întreaga lume în numai câteva secunde.

Dar, dincolo de tehnologie, funcția esențială a fotografiei a rămas aproape neschimbată: aceea de a opri timpul pentru o fracțiune de secundă și de a păstra ceea ce altfel s-ar pierde.

Fotografiile păstrează chipurile oamenilor, locurile care se schimbă, momentele importante ale unei comunități, evenimentele istorice, bucuriile personale și tragediile unei epoci.

Cine a fost Alexandru Roșu, cel mai celebru fotograf român din Bistrița

S-a născut pe 9 ianuarie 1854. La 27 de ani își deschide propriul atelier ”Roșu Atelier Hauptplatz No.38 Bistritz” (actuala Piață Centrală), punct de referință pentru portretele și documentarea vizuală a elitei transilvănene. Roșu vorbea fluent germana și s-a integrat rapid în societatea bună a Bistriței, devenind un artist apreciat și un cetățean respectat.

Nicolae Iorga a scris că Alexandru roșu este “cel mai mare și talentat fotograf român al epocii”.

Lui Roșu îi datorăm câteva fotografii extraordinare realizate memorandiștilor – liderii românilor transilvăneni care au trimis în 1892 o petiție împăratului austro-ungar Franz Josef.

Ne-a părăsit mult prea devreme (10.02.1913) la doar 59 de ani.

Fotografie documentară realizată de Alexandru Roșu, familie de români, sursa alexandrurosu.ro.

Fotografia, între artă și document

Pentru presă, fotografia este de aproape două secole una dintre cele mai puternice forme de documentare. Uneori, o singură imagine poate spune despre un eveniment mai mult decât pagini întregi de text.

Pentru artiști, fotografia este un limbaj vizual. Pentru familii, este memorie. Pentru istorici, poate deveni document. Pentru societate, fotografiile reprezintă o uriașă arhivă a modului în care oamenii au trăit și lumea s-a schimbat.

Într-o epocă în care sunt realizate zilnic cantități uriașe de imagini, valoarea unei fotografii nu stă însă numai în calitatea tehnică, ci și în momentul pe care îl surprinde, în povestea pe care o păstrează și în emoția pe care reușește să o transmită peste ani.

Ziua Mondială a Fotografiei este, astfel, nu doar sărbătoarea fotografilor profesioniști, ci a tuturor celor care privesc lumea printr-un obiectiv și transformă clipele în memorie.

La mulți ani fotografilor și tuturor celor pentru care o imagine înseamnă mai mult decât o simplă fotografie!

Urmăriți și ediția Emisiunii Contextual în care am vorbit cu doi fotografi bistrițeni, respectiv Liviu Tanca și Laurențiu Grec.