Caroline Fernolend, despre șansa și obligațiile Bistriței ca Oraș Creativ UNESCO: «Recunoașterea face mai mult decât toți banii»

Titlul UNESCO primit de Bistrița nu aduce automat finanțări, dar poate schimba statutul orașului, îi poate întări proiectele și îi obligă pe administrație și pe locuitori să protejeze patrimoniul. Acesta a fost pe scurt mesajul transmis de Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust, la inaugurarea programului „Bistrița – Oraș Creativ UNESCO” în domeniul arhitecturii.

Profesorul universitar, Simion Pop, coorodonatorul programului UNESCO la Bistrița a precizat în deschidere că programul orașelor creative este de fapt un program mai puțin cunoscut în România. Respectiv că programul Orașe Creative UNESCO, Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, s-a născut încă din 2004 într-un moment de boom al urbanizării la nivel global și care acum numără aproximativ 400-450 de membri în diferite domenii culturale. Domeniul arhitecturii a apărut abia anul trecut. Rețeaua de design s-a împărțit în două pentru că erau foarte multe orașe în rețeaua de design care de fapt aveau proiecte foarte mult legate de urbanism și arhitectură și cred că asta a fost șansa noastră pentru că probabil că o aplicație la rețeaua de design era mai complicată pentru un oraș ca Bistrița, dar orașul Bistrița e un oraș foarte stratificat, arhitectural vorbind. Am avut șansa să prezentăm, să construim totul în jurul patrimoniului și de fapt de aici începe povestea.

Simion Pop este antropolog social, cercetător în antropologia religiei și antropologie urbană și consultant cultural la Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” din Bistrița. Este implicat în dezvoltarea unor proiecte culturale locale și în organizarea Festivalului Internațional de Film Pasaje – PIFF, unde activează în calitate de coordonator. Activitatea sa de cercetare urmărește, între altele, comunitățile religioase, transformările urbane și relația dintre cultură și participarea civică.

Caroline Fernolend: Un titlu internațional care obligă

Bistrița și-a inaugurat oficial programul de Oraș Creativ UNESCO la Turnul Dogarilor, monument restaurat și redeschis comunității în 28 august 2026. Orașul a intrat în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO în 2025, în primul grup internațional creat pentru domeniul arhitecturii. Rețeaua nu funcționează ca un program de finanțare, ci ca un cadru de cooperare între orașe care folosesc cultura și creativitatea în dezvoltarea urbană.

Cine este Caroline Fernolend

Caroline Fernolend este una dintre cele mai cunoscute personalități implicate în protejarea patrimoniului rural din Transilvania. Conduce Fundația Mihai Eminescu Trust, organizație care a realizat peste 1.300 de proiecte în zeci de localități, prin restaurarea caselor tradiționale, pregătirea meșteșugarilor și implicarea comunităților locale. Originară din Viscri, Caroline Fernolend a avut un rol important în conservarea satelor săsești și în promovarea unui model în care patrimoniul este folosit pentru dezvoltarea economică și socială a comunității.

Caroline Fernolend a insistat tocmai asupra diferenței dintre prestigiul unei titulaturi și responsabilitatea care vine după obținerea ei.

„Astfel de recunoașteri obligă și mai mult să avem grijă și să punem în valoare patrimoniul pe care l-am moștenit de la strămoșii noștri”, a spus președinta Fundației Mihai Eminescu Trust.

În opinia sa, Bistrița nu pornește de la zero, contar impresiei generale. Fernolend a remarcat continuitatea proiectelor de restaurare și felul în care orașul a încercat să redea clădirilor istorice o funcție contemporană.

„Bună ziua tuturor și mulțumesc frumos pentru invitație. Este o onoare pentru mine să fiu astăzi aici la Bistrița. Nu este prima dată. Am avut colaborări cu Primăria Bistrița în trecut. Și de fiecare dată când vin la Bistrița văd ce minuni ați mai făcut. De aceea domnule primar nu vreau să vă contrazic, dar mie mi s-a părut că există o viziune la Bistrița și există o strategie și există o continuitate, ceea ce este foarte important,” a afirnat aceasta.

”Felicitări pentru această recunoaștere internațională. O meritați pe deplin și sigur astfel de recunoașteri obligă și mai mult să avem grijă și să punem în valoare patrimoniul pe care-l-am moștenit de la strămoșii noștri,” a declarat Caroline Fernolend.

Patrimoniul trebuie să răspundă nevoilor comunității

Experiența invocatei fundații este una construită în special în comunități rurale. Caroline Fernolend a precizat că, în 25 de ani, organizația a implementat peste 1.300 de proiecte în 45 de localități, proiecte pornite de la nevoi exprimate de locuitori. Modelul propus Bistriței este, așadar, unul participativ: specialiștii și administrația nu decid singuri, ci ascultă comunitatea și construiesc soluțiile împreună cu aceasta.

„Specificul fundației noastre este acela de a asculta oamenii, de a asculta nevoile lor și de a încerca împreună cu ei să găsim soluții pentru a păstra și a pune în valoare monumentele istorice, astfel încât acestea să prindă viață și să contribuie la bunăstarea oamenilor”, a explicat Fernolend.

Această idee transformă patrimoniul dintr-o colecție de fațade restaurate într-o resursă socială și economică. Casele, turnurile, pasajele și piețele istorice trebuie să fie folosite de artiști, meșteșugari, locuitori și vizitatori. Tocmai deschiderea Turnului Dogarilor pentru expoziții, educație și întâlniri publice oferă un prim test concret pentru noul program UNESCO.

„De multe ori mă gândesc la Bistrița ca un oraș, o comunitate care știe să găsească și cu creativitate să pună în valoare fiecare colțișor. De fiecare dată când vin văd înc-o piață, încă un monument, mai văd o fântână. Mă bucur enorm de mult să văd că puneți în valoare artiștii dumneavoastră locali creând aceste monumente, aceste lucruri care vor dăinui peste secole” a spus Fernolend.

Comparația cu Sighișoara și lecția Viscri

Fernolend a făcut și o comparație directă, mult favorabilă Bistriței, cu Sighișoara, oraș în care ea și asociația își desfășoară activitatea.

„În ultimii 20 de ani, dumneavoastră, aici, la Bistrița, ați pus mult mai bine în valoare patrimoniul existent decât municipiul Sighișoara”, a declarat ea.

Afirmația asta nu înseamnă însă că problemele centrului istoric sunt rezolvate, și nici nu trebuie luată ca pe ceva gratuit, pentru că tot ce s-a făcut bine trebuie continuat, dar și că Bistrița are o bază de la care poate trece la intervenții mai coerente și la o implicare mai largă a comunității.

Foarte plastic și sincer, Caroline Fernolend a spus : „Satul meu…., nu n-avem nimic important.” Așa poate unii ar fi spus și despre Bistrița. Se poate compara Bistrița cu Sighișoara? Da. În ultimii 20 de ani dumneavoastră aici la Bistrița ați pus mult mai bine în valoare patrimoniul existent decât municipiul Sighișoara, unde am biroul și unde merg în fiecare zi. Și pentru asta vă felicit din toată inima. Am fost la inaugurarea unor case restaurate aici, dar nu ați restaurat doar casele, ci le ați dat viață. Ați dat posibilitatea meșteșugarilor și artiștilor să-și arate produsele pe care ei pot să le facă. Este atât de important să implicăm cât mai mulți oameni în acțiunile noastre și sunt sigură că în recunoașterea aceasta de oraș creativ UNESCO al Bistriței a contat foarte mult implicarea comunității în demersurile pe care le ați făcut în ultimii ani și pe care sunt sigură că le veți face și în continuare.

„Sigur sunteți pe drumul cel bun, domnul primar și comunitatea și sunt sigură că dumneavoastră, Bistrița, puteți fi un exemplu pentru foarte multe orașe din Transilvania și din România, care sper eu foarte mult să vă urmeze exemplul și să avem cât mai multe orașe care vor primi această recunoaștere” a mai adăugat aceasta.

Exemplul oferit de Caroline a fost Viscri

La Viscri, înainte ca recunoașterea UNESCO să devină un argument puternic, intervențiile nepotrivite asupra caselor, șurilor, porților sau pavajelor istorice erau greu de oprit doar prin apeluri la bunăvoința proprietarilor. Statutul internațional a oferit legitimitate protejării patrimoniului și vizibilitate turistică, iar proiectele asociate au putut primi un avantaj în competițiile de finanțare.

În anii ’90 când m-am luptat să pun Viscri pe lista patrimoniului UNESCO, am implicat ambasada Germaniei. A fost fiul lui Yehudi Menuhin, Gerard Menuhin, care s-a implicat, s-au implicat foarte mulți oameni pentru a face lobby pentru noi și în sfârșit statul român a pregătit acest dosar și am ajuns pe această listă fiindcă înainte să avem acest statut mergeam la oameni când voiau să strice ceva, adică să aducă modificări la o casă, la o șură, la o poartă, la un pavaj istoric. Le spuneam, „Te rog frumos, nu face această intervenție fiindcă dăunezi satului.” Și aveam nevoie de un sprijin și acest sprijin mi l-a dat recunoașterea UNESCO și sigur fiind asociat cu această recunoaștere mare, imediat în ghidurile turistice ai un alt loc.

„Foarte mulți m-au întrebat: UNESCO dă bani? UNESCO nu dă bani. Dar această recunoaștere face mai mult decât toți banii”, a spus Caroline Fernolend.

Când scrii o aplicație, primești puncte în plus, când ai acest statut apari mai interesant și mai ușor în ghidurile turistice. Și sunt foarte fericită că Bistrița a intrat în acest club select și onorată să fac parte și din acest consiliu și vă promit că voi contribui cu toată priceperea mea pentru a continua și-a face din Bistrița un oraș, un patrimoniu și mai special și mai bine pus în valoare pentru comunitatea din Bistrița. Încă o dată vă felicit pentru această recunoaștere!, a încheiat Caroline Fermolend.

Puteți viziona întregul eveniment aici: