preluare de pe antifake.ro
„Din 2016 și până acum, s-au strâns tot mai multe informații despre dezinformarea online: forme de manifestare, efecte, tipare sale de viralizare, vulnerabilități. Contextul pandemic a permis cercetătorilor să testeze, în timp real, noi ipoteze legate de impactul social al fenomenului. Iată sumarul celor mai interesante rezultate din 2021, conform specialiștilor de la EUvsDisinfo:
- O minoritate de influenceri (utilizatori și pagini) generează majoritatea conținutului înșelător pe rețelele sociale.
- Putem produce un vaccin împotriva fake news – imunitatea poate fi construită prin tehnici de prebunking (demontare preventivă), inclusiv prin jocuri educative.
- Psihologii demonstrează că oamenii nu cad în capcana dezinformării doar pentru că sunt subiectivi în preferințe, ci și pentru că le lipsește cultura generală (cunoștințe prealabile din domenii precum politică, biologie, medicină). În plus, sunt mai ușor de indus în eroare atunci când nu recurg la gândirea analitică, ci la intuiție și atunci când tind să valideze conținutul care este familiar (de exemplu, zvonurile care devin virale).
- Intervențiile de fact-checking (verificarea factuală a informațiilor) au cel mai durabil efect atunci când sunt aplicate după expunerea la dezinformare, comparativ cu furnizarea corecțiilor în timpul expunerii sau înainte de aceasta.
- În plus, este încurajator faptul că persoanele expuse concomitent la informații false și la demontarea respectivelor informații tind să îi considere pe ceilalți mai influențabili în fața dezinformării. De aceea, scade intenția de a distribui mesajele în cauză, pentru a-i proteja.
În încheiere, dacă doriți să aflați mai multe despre dezinformarea prin mijloace vizuale, vă invităm să citiți acest articol.”
