Complexul Munchen – Riscă Ucraina să devină un nou caz de eșec diplomatic european? Similitudini în anexarea Sudeților cu acordul marilor puteri europene și eșecul dialogului cu Rusia

de Ion Lucian Petraș

Pe 30 septembrie 1938, Germania nazistă a lui Hitler semna alături de Marea Britanie și Franța Acordul de la Munchen – o înțelegere prin care liderii europeni de atunci acceptau invadarea regiunii de sud din Cehoslovacia și alipirea Austriei de către Hitler.

–  Hitler, Adolf,–1889-1945
–  Mussolini, Benito,–1883-1945
–  Chamberlain, Neville,–1869-1940
–  Daladier, Edouard,–1884-1970

Cehii, neinvitați la negocieri, se trezesc cu o mare bucată din teritoriul lor și mai bine de 3 milioane de oameni ajung sub ocupație străină.

Între timp, la nivel european, apar noi planuri de împărțire a teritoriilor. Pe 23 august 1939, dictatorul nazist Hitler încheie pactul Ribbentrop-Molotov cu dictatorul sovietic Stalin, tratat de neagresiune între Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Deși războiul a început oficial odată cu invadarea Poloniei de către Germania nazistă și Uniunea Sovietică pe 1 septembrie 1939, anexarea teritoriilor în Europa a început mult mai devreme.

Vă recomand filmul Munich-The edge of war sunt atât de multe asemănări încât îmi zic că liderii politici nu studiază istoria și țările (popoarele) au memoria scurtă (maxim două generații).

Diplomația occidentală în acțiune

Autismul diplomatic de care dau dovadă liderii marilor puteri ai vremurilor noastre a condus în mod similar la cea mai mare conflagrație modială din istoria omenirii. Se pare însă că Al doilea Război Mondial, atât de aproape de noi la scara istoriei, este uitat prin studii și cercetări științifice. La școala diplomației europene și americane se exacerbează rolul dialogului în ciuda evidențelor. Lecția liderilor totalitari, dictatorilor nebuni, nu este studiată niciunde. Să propui pacea și dialogul unui nebun care vrea război cu orice preț, să te așezi la masă cu el și între două fotografii de colecție, de altfel memorabile pentru eșecul diplomatic, este un preț prea mare pentru vărsarea de sânge la care se fac părtași liderii lumii democratice.

Dialogul surzilor continuă: Macron l-a certat pe Putin la telefon!

Nu sunt un adept al războaielor, dar sunt un adept al respectării suveranității statelor (NATO și neNATO) indiferent de apartenența la alianțe și cluburi exclusiviste. Poate că soarta Ucrainei era alta dacă Merkel nu le refuza aderarea la NATO, poate că UE putea face și ea mai mult. Dar acum nu mai este vremea dialogului, acum zăngăne armele la frontiera NATO. Sancțiunile economice de care tot vorbește occidentul vor avea efecte peste câteva luni, când cel mai probabil Rusia va avea anexată Ucraina sau o mare parte din ea, atât cât crede Putin că i-se cuvine Rusiei. Nu mă îndoiesc că Putin nu a luat în calcul aceste sancțiuni și sunt convins că are măsuri de a le contrabalansa. Ceea ce nu înțeleg este de ce Occidentul are această atitudine de fată mare și nu se aliază în apărarea militară a Ucrainei. Să lași o țară pradă rușilor deși ai știut și ai anunțat chiar invazia cu o săptămână înainte este greu de acceptat. Eșecul diplomatic occidental este cauzat de dialogul surzilor, ei au vorbit la perete în Moscova, dar nu și-au imaginat asta. Un eșec regretabil și imputabil, liderii politici de azi sunt prea mult obișnuiți să stea la taclale pe probleme majore ale omenirii. Dacă te uiți în toate cărțile biografice ale lui Putin scrie că e un om de acțiune, militar, fost ofițer de informații, antrenat în diversiune. Cum au crezut liderii occidentului că îl vor convinge? Cu sancțiuni economice? Să nu uităm că Rusia în toată istoria ei a invadat Europa de foame? Când rușii nu au ce mânca ei atacă Europa dezvoltată unde găsesc resurse. Poate în ultimul ceas le vine mintea la cap mai marilor occidentali și formează o alianță în afara NATO care să intervină în sprijinul unui stat suveran invadat la propriu sub ochii lor blajini.

În altă ordine de idei, în statele din jur domină teama de represalii ale rușilor, Republica Moldova e ținută în șah de trupele de menținere a păcii din Transnistria, care sunt un alt eșec aș diplomației vestice, gestionat execrabil de OSCEE. Polonia se simte la rându-i vizată și amenințată, iar țările baltice la fel. Numai în România se dau asigurări că totul e sub control și suntem protejați de NATO. Nu vreau să generez panică, dar vreau să ne uităm puțin în jur: dacă Rusia decide să continue ofensiva și împotriva NATO? Pe cine credeți că va ataca prima dată? În jurul Ucrainei sunt România, Moldova, Belarus, Polonia și Bulgaria. Eu cred că un atac asupra unei țări NATO nu este o opțiune pentru Rusia acum, dar este doar o evaluare de moment. Situația devine incertă dacă NATO intervine militar în Ucraina, într-un astfel de scenariu Rusia se va considera îndreptățită să atace și țări NATO. Sincer nu cred că va ataca direct Germania sau Franța, ci va încerca să lovească NATO acolo unde este vulnerabilă. Adică România, Polonia, Țările Baltice sunt cele mai vulnerabile (exclus Bulgaria că sunt rude).

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%