Transparența instituțională este o chestiune tratată diferit de diversele autorități dar și de reprezentanții aleși, deși avem legislație, nu există sancțiuni. Cum stă Consiliul Județean Bistrița-Năsăud?

Am prezentat zilele trecute cu cât dispreț ne tratează marea majoritate a consilierilor locali când vine vorba de a face o mică dare de seamă cu ce activitate prodigioasă și utilă cetățenilor și orașului au avut ei în timpul anului 2021. Numai 5 consilieri aveau rapoarte de activitate publicate pe site-ul Primăriei. Concluzia mea: dispreț maxim! Să nu catadicsești să le spui oamenilor care te-au votat două pagini despre ce ai făcut în consiliul local timp de un an este o lipsă totală de respect față de cetățeni.

Sigur, nu e o știre această situație, dar relevă exact democrația pe care o avem, când vine vorba să spună ce au făcut, aleșii uită de raport. Unii chiar nu au ce să spună, pentru că fac parte doar dintr-o mașinărie de vot, adică nu vorbesc, nu inițiază proiecte, nu fac amendamente sau interpelări, doar ridică mâna la ordinul partidului. Poate dacă am avea un sistem electoral care să valorizeze persoana nu partidul, iar votul să fie uninominal nu pe listă, poate, zic, am avea mai multe șanse să avem oameni competenți în consiliu. Dar legile le fac partidele și doar nu se subminează singuri.

Pentru că am avut de la început în vizor mai multe instituții, continuăm că Consiliul Județean BN unde am avut surpriza să constat că nu era publicat pe site Raportul Președintelui CJBN, o situație care nu s-a mai întâmplat până acum, fapt pentru care am cerut informații publice pe subiect. Răspunsul  CJBN nu confirmă că raportul nu era publicat, dar mă trimite la site-ul oficial unde surpriză tocmai a apărut și raportul cu pricina, publicat în 5 mai 2022 (cererea a fost din 4 mai a.c.). În concluzie am contribuit și noi la creșterea transparenței publice.

În esență este de remarcat că atât vicepreședinții cât și președintele au rapoartele publice, mai mult, ponderea consilierilor județeni (16 consilieri din 30) a întocmit astfel de rapoarte, adică stăm mult mai bine față de Consiliul Local (unde doar cinci consilieri au raport). În total sunt 16 rapoarte, inclusiv ale celor doi vicepreședinți. Conform CJBN rapoartele au fost încărcate pe site în ordinea înregistrării lor, așadar prima care a făcut raportul ar fi fost doamna Tabără Camelia (PSD- vicepreședinte) pe 28.02.2022, însă la o verificare mai atentă am găsit raportul domnului Zăgrean Ioan (PNL-subprefect acum) din 10 februarie și al domnului Forrai Mihael din 21 februarie, deci ordinea de pe site e totuși aleatorie.

La o analiză sumară, vedem că multe rapoarte sunt numai generalități, deși consilierii județeni sunt membri prin consilii de administrație la societățile unde CJBN este acționar, sau sunt membri  în ATOP de exemplu, o instituție care nu face mai nimic. Aș fi vrut să văd ce activitate, propuneri, inițiative au avut în această calitate, dar detaliile din rapoarte nu m-au lămurit deloc.

Îl dau ca exemplu negativ pe domnul  Filipoiu Augustin care are un raport succint și ne spune că pe unde a umblat prin consilii de administrație sau ATOP a votat și el ce s-a propus acolo. Nu detaliază ce propuneri a făcut el.

Domnul Filipoiu nu este un simplu membru în ATOP, el are calitatea de președinte ATOP, funcție din care îi revin conform legii și alte atribuții decât să ridice mâna la vot. Una dintre atribuțiile principale este să facă trimestrial o raportare privind eficiența serviciului polițienesc. Nu există așa ceva. O altă atribuție este să coordoneze întocmirea unui Plan Strategic anual până în luna decembrie pentru anul următor, nici acesta nu e publicat, pe site figurează doar un plan din 2021. Acestea sunt doar câteva exemple, despre o instituție total ineficientă, una despre care am mai scris că nu face ce trebuie să facă, tocmai pentru că este lăsată să nu facă nimic și e privită inclusiv de membrii ei ca una de doi lei.

Din ATOP mai fac parte alți 4 consilieri județeni Coman Samuel-Leon, Calo Viorica, Galeș Florin-Grigore și Demian Ioan-Alin. Drept dovadă, Demian Alin nu scrie nimic de ATOP în raportul de activitate, instituție de unde primește și indemnizație de ședință. Mă întreb pentru ce activitate e plătit  dacă nu are de raportat nimic? Oricum un raport de o singură filă pentru un an de mandat este o atitudine de dispreț față de public. Restul membrilor ATOP nu au rapoarte de activitate așa încât nu putem evalua nimic.

ATOP este instituția care nu apare nici în raportul Președintelui CJBN, Radu Moldovan, fiind menționată într-un singur loc la capitolul despre buget, respectiv nu se știe ce a făcut președintele pe această zonă într-un an de zile. Pentru a crește credibilitatea acestei instituții dar și a rolului ei în comunitate cred că se poate face mai mult. Investirea cu autoritate și credibilitate se face atât prin lege cât și prin modul în care acționează cei care conduc astfel de instituții.

extras din raportul Președintelui CJBN

Pentru consilierii județeni care sunt membrii în consiliul de administrație al SC LDP SA unde Consiliul Județean BN este asociat unic era de interes public să ne comunice ce activitate au desfășurat acolo, dar și acest lucru e trecut prin rapoartele unora doar ca o mențiune fugitivă fără detalii. La fel e situația și la firma de pază sau la Spitalul Județean, consilierii din aceste consilii de administrație nu detaliază problemele pe care le-au rezolvat din această calitate.

Majoritatea rapoartele sunt de o filă sau două maxim, cu excepția celor doi vicepreședinți ale căror rapoarte sun mai detaliate, dar care conțin o multitudine de activități pe care le-au realizat departamentele din subordinea lor și nu ei propriu-zis, sau prezintă atribuțiile acelor instituții. Înțeleg că au atribuții de coordonare pe zonele respective, dar mă așteptam să văd contribuția lor, deciziile manageriale și ce au realizat ei personal ca activitatea acelor departamente sau instituții să performeze și să funcționeze mai eficient. Raportul de activitate prevăzut de lege este unul personal și nu instituțional. O notă mai personală are raportul făcut de Kecskes Simionca Tiberiu.

Concluzia este că și în cazul Consiliului Județean BN se poate mai bine, că unii consilieri fac rapoartele numai așa de ochii lumii, iar alții nu fac deloc în semn de dispreț al legii și cetățenilor.

Lista cu consilierii județeni care nu au făcut rapoarte până azi este mai jos.

1 thought on “Transparența instituțională este o chestiune tratată diferit de diversele autorități dar și de reprezentanții aleși, deși avem legislație, nu există sancțiuni. Cum stă Consiliul Județean Bistrița-Năsăud?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%