Starea monumentelor istorice: azi vorbim despre Biserica din Vermeș. O campanie inițiată de Asociația Petru Italus Trust și Ambulanța pentru Monumente vizează punerea în siguranță

INTERVIU cu doamna Camelia Târnovan, director la Direcția Județeană de Cultură Bistrița-Năsăud, despre mai multe monumente istorice din județ în legătură cu care saptamana.online a mai scris.

Ion Lucian Petraș: Bună ziua doamna director, am văzut o frumoasă inițiativă din partea Asociației Ambulanța pentru Monumente și Asociației Petru Italus Trust Bistrița pentru punerea în siguranță a Bisericii Evanghelice din Vermeș. Inclusiv o campanie de strângere de fonduri din donații la care au răspuns foarte mulți iubitori ai patrimoniului cultural național.

La Biserica din Vermeș ce se preconizează?

Camelia Târnovan: Așteptăm cu nerăbdare intervenția de punere în siguranță din toamnă de la Vermeș, realizată de Ambulanța pentru Monumente cu sprijinul Asociației Petru Italus Trust. Se propune refacerea șarpantei corului, reabilitarea sprijinirilor exterioare și suprastructură peste navă pentru a o acoperi și pune în siguranță.  Acest lucru este bine venit pentru că după această intervenție se va putea iniția restaurarea în interior, care este estimată la cel puțin zece ani. Trebuie să se lucreze în fiecare an câte ceva și tot va dura cel puțin zece ani, pentru că e foarte mult de lucru acolo.

Sursa foto: Asociația Petru Italus Trust și Cristian Roth-Gross, Forumul Democrat German Bistrița

Î: Ce o face atât de valoroasă pe această biserică și ce are ea de oferit să zic așa?

R: Biserica are o istorie foarte interesantă și încă nici nu avem o datare exactă, când începe construcția ei. Pentru că s-au descoperit, acuma când a căzut tencuiala, niște ferestre circulare pe zona absidei corului și care pot fi datate undeva în secolul XII. Ea era datată sec. XIV, XV, XVI, intervenții de sec XVIII, și început de sec XX, ca etape definitorii.  

Deocamdată s-au făcut doar niște sondaje însă după studiul de parament vom vedea dacă mai apar elemente noi și trebuie făcut un studiu complex ca să ne putem pronunța pe ipoteza de secol XII ca început al construcției. Din același secol, la noi în județ mai avem numai Biserica de la Herina, care la fel este foarte apreciată. Ce este iar foarte important la această biserică este faptul că are tot felul de adăugiri, se vede clar că la cor avem bolta în cruce pe ogive, deci avem gotic, ferestrele sunt de gotic, dar mergem un pic mai departe și găsim renaștere la porticurile de intrare, pe urmă mergem un pic mai sus și avem bolți baroc. Sunt tot felul de ipoteze care trebuie verificate: nu știm dacă a avut bolți gotice, a fost tăvănită nava, a avut o navă laterală?

Î: Putem spune că este un șantier școală unde se regăsesc mai multe etape de construcție și reconstrucție, diferite stiluri arhitecturale etc?

R: Da, tocmai din acest punct de vedere este foarte interesant acest monument istoric. Apoi,  în sondajul arheologic făcut în vara lui 2021, s-a săpat în două zone pe partea nordică, undeva în zona corului, ca să ne fie demonstrată existența sacristiei și ea s-a demonstrat pentru că s-a găsit fundația. În a doua săpătură s-a găsit un mormânt din epoca bronzului și s-au oprit cercetările. Urmează să se facă o cercetare preventivă însă și aceasta presupune costuri și durează mult timp, nu se mai putea face în etapa aceasta. Dar, în săpătura respectivă s-a găsit o bucată de piatră care are profilatură de boltă gotică, de aici putem presupune că biserica a avut bolți gotice, doar că la un moment dat s-a întâmplat ceva. În arhive s-au găsit ceva informații despre un incendiu undeva la începutul sec. XVIII și probabil atunci să se fi întâmplat ceva. Sunt tot felul de enigme și ipoteze de studiat și din acest motiv pe istorici îi fascinează această biserică. Găsești ceva și apoi apare altceva și atunci trebuie să mai cercetezi și totul devine așa o poveste pe care încerci să o reconstitui.  Sunt multe informații care puse la un loc te bulversează și parcă nu-i mai înțelegi istoria.

Ceea ce este cel mai important acum, mai ales în momentul acesta, sunt frescele, mai ales fresce exterioare, foarte rar mai găsești așa ceva, pentru că ele au fost acoperite odată cu reforma, fiind acoperite cu tencuială. Când această tencuială a fost dată jos sau a căzut s-a dus și stratul de frescă, sau pur și simplu s-au degradat din cauza timpului și nu s-au mai păstrat. Și din acest motiv, acolo unde mai există fresce undeva într-o biserică este ceva deosebit, mai ales dacă sunt exterioare sunt și mai valoroase. La Vermeș au fost identificate astfel de fresce și s-au făcut sondaje care demonstrează că ele se întind pe suprafețe mari. Sunt unele zone unde este atât de bine păstrată încât se mai pot citi figurile. Mai mult, am o presupunere doar în acest moment, care trebuie confirmată, dar am impresia că sunt două straturi de frescă, ceea ce este și mai interesant.

Biserica din Vermeș deși arată destul de degradată ea nu pare să aibă probleme de structură, acest lucru s-a văzut la studiul geo, iar fisurile presupunem că sunt din cauza infiltrațiilor de apă pe fondul degradării învelitoarei. Terenul este foarte stabil, se vede că nu vin crăpăturile de jos, ceea ce ne spune că nu sunt probleme de structură.

Scurtă descriere istoric arhitecturală a Bisericii din Vermeș

Satul Vermeș, mai demult Vermiș (în dialectul săsesc Warmesch, Vârměš, în germană Wermesch, Warmisch, Wermösch, în maghiară Vermes) este un sat în comuna Lechința din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Satul este atestat în documente pentru prima dată în 1333, sub numele de Vermus.

Biserica se află pe dealul din partea vestică a satului, fiind înconjurată de un zid de incintă. Se încadrează printre bisericile fortificate săsești construite în perioada de trecere dintre goticul târziu și renaștere. Biserica-sală e compusă dintr-o navă cu patru travee și dintr-un cor poligonal, alungit. Pe latura nordică nava e flancată de patru contraforturi, iar pe latura sudică și în jurul corului sunt amenajate câte cinci contraforturi.

Decorul interior al bisericii este conceput sub influența stilului rococo. Interiorul navei a fost transformat în anul 1775, când bolta medievală a fost înlocuită cu bolți a vela. Nava și corul sunt despărțite printr-un arc de triumf a cărui fronton vestic e ornamentat cu un cartuș din stuc, în stil rococo. În cartuș se află inscripția care comemorează reparațiile bisericii din anii 1923, respectiv 1942.

Biserica a avut cel puțin trei faze importante de construcţie: la sfârşitul secolului al XV-lea a fost construită o biserică-sală, fără turn, în stil gotic. Interiorul acesteia a fost reamenajat în stil rococo în 1775, iar porticurile şi stranele au fost construite numai la sfârşitul secolului al XIX-lea. Între 1850 şi 1941 comunitatea evanghelică reprezenta cea mai numeroasă comunitate din sat, dar în 1944, ca şi locuitorii celorlalte sate din zonă, saşii au părăsit aşezarea. Biserica ortodoxă a preluat biserica evanghelică în 1972.

Biserica a avut o cristelniță neogotică din 1911 și o orgă Wegenstein din 1912–1913, care au dispărut. Conform izvoarelor, altarul era o construcție neogotică din lemn, având ca reprezentare centrală Răstignirea, pictată în 1861 de către pictorul C. Koller.

Din păcate lipsa elementelor de protecție a condus la distrugerea sau furtul mobilierului și obiectelor de valoare din interiorul bisericii.

În mijlocul celei de a treia travee, cartuşul cuprinde figurile unor îngeri cu trompete, iar tot în această travee, pe perete nordic al navei se află un cartuş oval, destinat, probabil, unei inscripţii mai lungi. În a patra travee pe peretele nordic se desluşesc sub văruiala actuală urmele unor picturi murale. În această travee, în colţul sudestic al navei se afla amvonul gotic-târziu. Amvonul a fost sculptat din piatră în anul 1497, fiind unul dintre primele amvoane de piatră datate cu inscripţie din Transilvania. Amvonul este ornamentat cu diverse motive figurale gotice, cum ar fi mulurile oarbe înscrise în ogivă, diverse scuturi, tri- şi cvadri-loburi. În anul 1993 amvonul a fost transferat din biserica părăsită din Vermeş în biserica reformată din cartierul Între-lacuri din Cluj-Napoca.

Turnul-clopotniţă e amplasat la aproximativ 10 metri la est de capătul corului bisericii. Cele două niveluri inferioare ale turnului sunt construite din piatră şi sunt despărţite printr-un brâu sprijinit pe console. Zidurile turnului sunt străpunse de mai multe creneluri. Pe parterul lui se află două portaluri cu ancadramente din piatră. Portalul interior are o deschidere semicirculară, iar cel exterior are o deschidere în arc frânt. Deasupra porții din exterior se află o fereastră gotică, trilobată, iar deasupra brâului e plasată o placă comemorativă. Inscripţia plăcii se referă la faptul că biserica a fost înconjurată cu zidul de incintă în anul 1579, în timpul greavului Osvald Burchel: „CASTRA METATVR ANGELVS / DNI IN CIRCVITV TIMENTIUM / EVM: OSVAL: BVRCHEL: GEREB / PET: TOTS: TOM: VEL: EDIT : F. F. / ANNO 1579.”

Biserica din Vermeş se încadrează printre bisericile fortificate săseşti construite în perioada de trecere dintre goticul târziu şi renaştere. Planimetria bisericii este specifică acestei epoci, iar interiorul a fost reamenajat aproape în totalitate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după gustul perioadei barocului târziu.

             Ce se întâmplă acum?

Documentația pentru proiectul de restaurare a bisericii a fost selectat pentru finanțare prin Timbrul Monumentelor al INP (Institutul Național al Patrimoniului), obținând cel mai mare punctaj în sesiunea februarie 2022.

Odată cu demararea proiectului Ambulanța pentru Monumente Bistrița-Năsăud, la începutul acestui an, Asociația Petrus Italus Trust, în parteneriat cu Asociația Monumentum și Parohia Ortodoxă Vermeș a aplicat pentru finanțarea INP, subprogramul Proiectare. Proiectul de restaurare va fi unul complex, dată fiind starea avansată de degradare a bisericii, iar echipa de proiectare va fi formată din specialiști în domeniu, arhitecți, ingineri, restauratori, istorici și arheologi.

Odată finanțat, proiectul va face posibilă apoi accesarea unor fonduri nerambursabile pentru lucrările de execuție în vederea restaurării edificiului.

Conform Asociației Petru Italus Trust (PIT) pentru obținerea finanțării INP s-au implicat: Lavinia Oniț, Camelia Târnovan, Delia Negrușa, Cristian Rațiu, Carmen Tuns, Mariana Michiu, Paul Valer Ziman, Cornel Ban.

Totodată, asociația a lansat o campanie de străngere de fonduri prin donații private pentru realizarea lucrărilor de urgență pentru punerea în siguranță a monumentului, lucrări care se vor realiza în această toamnă. Campania a vizat asigurarea fondurilor financiare necesare pentru realizarea țiglelor, costul lemnului și contravaloarea mesei și cazării pentru restauratori și voluntari.

Sursa: Facebook Asociația Petru Italus trust

Anunțul public: „Ansamblul Bisericii fortificate din Vermeș se află pe locul unei istorii vechi de 3000 de ani. Aceasta începe cu așezarea neolitică descoperită aici, continuă cu biserica medievală săsească pe care o vedem și azi, cu frescele sale extraordinare, DAR sperăm ca istoria acestui loc să nu se termine odată cu generația noastră.

Pentru a proteja cele 4 straturi de istorie cu o valoare culturală și arhitecturală deosebită, avem nevoie de ajutorul tău!

Contribuie și tu cu o țiglă la repararea acoperișului bisericii fortificate! Avem nevoie de 16 500 € pentru refacerea acoperișul corului după ce în luna februarie l-am protejat cu o prelata. Vom salva astfel de la prăbușire cea mai veche și fragilă parte a monumentului istoric, în care au fost descoperite fresce, picturi realizate pe tencuiala zidurilor, în secolul al XIV-lea și al XV-lea, atât la interior cât și la exterior.

BISERICA EVANGHELICĂ DIN VERMEŞ, azi Biserica ortodoxă „Sf. Arhg. Mihail și Gavriil” este una dintre cele mai reprezentative dintre bisericile fortificate ridicate de sașii din ținutul NOSNERLAND, din Nordul Transilvaniei. Forma actuală a fost construită în secolul al XV-lea, împreună cu turnul clopotniță și zidul de apărare perimetral. Biserica se află într-o stare gravă de degradare și are nevoie de lucrări urgente pentru a o salva de la ruinare.

Am pus în vânzare 3300 de țigle la prețul simbolic de 5 €/țiglă, aceasta include achiziționarea celor 3300 de țiglele vechi, costul lemnului, a restauratorilor, cazarea și masa voluntarilor. Numele tău va rămâne veșnic legat de salvarea acestei biserici pentru că va fi inscripționat pe una din țiglele noi pe care le vom produce la țiglăria tradițională de la Apoș urmând să le așezăm pe acoperișul bisericii din Vermeș. Facem un arc peste timp și vă spunem că țiglăria de la Apoș a fost construită în 2015 tot printr-un crowdfunding similar iar numele donatorilor de pe caramizile cuptorului stau și astăzi mărturie unei frumoase povești în care oamenii de bine s-au implicat în mod direct în restaurarea patrimoniului.

Intervenția de urgență va fi realizată de către PETRUS ITALUS TRUST prin proiectul AMBULANȚA PENTRU MONUMENTE BISTRIȚA-NĂSĂUD și în parteneriat cu ROMANIAN UNITED FUND și Asociația MONUMENTUM

Tu câte țigle poți oferi? Ajută-ne să salvăm împreună istoria acestui loc unic în Transilvania!”

Strângerea de fonduri s-a încheiat și au fost adunați 62.836 lei din cei 81.638 lei necesari!

Un alt anunț al Asociației Ambulanța pentru Monumente ne dă vestea bună că va începe inscripționarea țiglelor

„Țiglele devin realitate! Sâmbătă, 11 iunie, inscripționăm la țiglăria regală de la Apoș, din județul Sibiu, țigle cu numele tuturor donatorilor care au ajutat la salvarea acoperișului bisericii fortificate din Vermeș în cadrul campaniei „Țiglă donează, acoperiș salvează!”.

Așteptăm și primim cu drag toți donatorii care vor să-și inscripționeze propriile țigle (rugăm doritorii să ne anunțe cu cel puțin 2 zile înainte).

sursa foto: Facebook Ambulanța pentru Monumente

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%