Parlamentul European solicită condiționarea aprobării planurilor de redresare și reziliență ale Poloniei și Ungariei de respectarea statului de drept

Parlamentul European cere Comisiei Europene să temporizeze aprobarea proiectelor de planuri naționale ale Poloniei și Ungariei atâta timp cât persistă preocupările cu privire la respectarea statului de drept, a independenței judiciare și a măsurilor antifraudă, a conflictelor de interese și a corupției.

Raportul, adoptat ieri, 30 mai 2022, de deputații europeni cu 73 de voturi împotrivă, 10 împotrivă și 13 abțineri, are scopul de a influența viitoarea revizuire de către Comisie a punerii în aplicare a Facilității pentru redresare și reziliență (RRF), preconizată pentru 31 iulie 2022.

Audit și monitorizare regulată a cheltuielilor pentru a proteja interesele financiare ale UE

Investițiile și reformele ar trebui să se concentreze pe creșterea autonomiei strategice a UE în lanțurile de aprovizionare cheie și infrastructura critică. Pentru a atenua impactul social și economic al crizei, fondurile trebuie utilizate în mod eficient, astfel încât să ajungă la cetățeni și în economia reală.

Comisiile pentru afaceri economice și monetare și pentru bugete solicită ca finanțarea pentru redresare să fie legată de respectarea statului de drept și pentru asigurarea rentabilității maxime a investiției.

Protejarea finanțelor și a valorilor UE

 Deputații europeni solicită Comisiei Europene să asigure un mecanism puternic de audit și monitorizare pentru cheltuielile, implementarea și gestionarea datelor RRF. Acest lucru ar preveni, spun deputații europeni, utilizarea abuzivă, dublarea finanțării sau suprapunerea obiectivelor cu alte programe de finanțare ale UE. 

Raportul adoptat pe 30 mai 2022 subliniază importanța respectării statului de drept și a articolului 2 din TFUE ca și condiții prealabile pentru accesarea finanțării RRF și că mecanismul de condiționalitate al statului de drept al UE este pe deplin aplicabil RRF. Deputații așteaptă de la Comisia Europeană să se abțină de la aprobarea proiectelor de planuri naționale ale Poloniei și Ungariei atâta timp cât persistă preocupările cu privire la respectarea statului de drept, a independenței judiciare și a măsurilor antifraudă, a conflictelor de interese și a corupției.

Aceștia subliniază rolul RRF în lansarea REPowerEU și spun că împrumuturile disponibile în cadrul RRF ar putea fi utilizate pentru a completa aceste proiecte și pentru a avansa investițiile în tranziția energetică a UE, contribuind în mod semnificativ la suveranitatea energetică a UE.

De asemenea, deputații încurajează statele membre să utilizeze întregul potențial al RRF, inclusiv împrumuturile, pentru a contracara efectele provocărilor actuale și viitoare – în domenii precum IMM-urile, asistența medicală, măsurile de sprijinire a refugiaților ucraineni și sprijinirea administrației locale și regionale în utilizarea finanțării în mod eficient.

În cele din urmă, deputații consideră că, pe baza exemplului RRF, ca parte a NextGenerationEU, valoarea adăugată puternică a unui răspuns comun al UE care poate fi mobilizat rapid pentru a face față crizelor și noilor provocări ar putea inspira viitoare inițiative și mecanisme în UE.

 
Siegfried Mureșan, raportor în Parlamentul European: Fondurile nealocate din Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie folosite pentru reducerea dependenței energetice de Rusia

  
Raportul privind implementarea Mecanismului European de Redresare și Reziliență, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) din poziția de coraportor, a fost votat astăzi de Comisia pentru afaceri economice și monetare și de Comisia pentru bugete din Parlamentul European.

 Raportul cere ca fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență care nu au fost încă solicitate de statele membre să fie folosite pentru gestionarea crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina, în special în investiții care să ducă la reducerea dependenței energetice a Uniunii Europene de Federația Rusă.

 
„Am adoptat Mecanismul European de Redresare și Reziliență la începutul anului trecut pentru a ajuta țările membre să se redreseze în urma crizei generate de pandemia de COVID-19. Din bugetul total al mecanismului, de peste 700 de miliarde de euro, aproximativ 340 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, restul alocărilor fiind împrumuturi în condiții avantajoase. Acești bani sunt puși la dispoziția tuturor țărilor membre pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR). 
România se numără printre țările care au solicitat alocarea sumelor maxime eligibile din ambele categorii de fonduri pentru finanțarea PNRR. Multe țări membre, însă, au solicitat momentan doar fondurile nerambursabile, nu și împrumuturile. Astfel, peste 200 de miliarde de euro sunt încă disponibile în acest moment. 
Pentru noi, Parlamentul European, acest lucru este îngrijorător deoarece fondurile rămase necheltuite ar putea contribui la accelerarea redresării economice în Uniunea Europeană. Condițiile de creditare obținute de Comisia Europeană pentru aceste împrumuturi sunt la un nivel foarte bun, astfel încât utilizarea lor va aduce mult mai multe beneficii decât costuri. În contextul actual, al războiului declanșat de Rusia în Ucraina, economiile europene au nevoie de toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a face investițiile și reformele necesare întăririi economiilor noastre.
 
Tocmai de aceea, prin raportul de astăzi, susținem principiile propunerii Comisiei Europene din pachetul «RePowerEU», ca statele membre care nu au folosit încă împrumuturile din mecanism să informeze Comisia Europeană dacă consideră că nu au nevoie de acești bani și nu-i vor cere în viitor. 
În felul acesta, fondurile nealocate ar putea fi puse la dispoziția celorlalte țări membre care au nevoie de mai multă finanțare, mai ales în contextul crizei generate de războiul din Ucraina. Sunt fonduri ce pot fi folosite în special în învestiții în sectorul energetic, prin care să reducem dependența de importurile de combustibil din Federația Rusă. Evident, orice finanțare suplimentară trebuie însoțită de reforme ambițioase în domeniul eficienței și securității energetice”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după adoptarea raportului.

 „Raportul adoptat astăzi de Parlament arată că ritmul de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență trebuie accelerat pentru a putea fi atinse obiectivele asumate la momentul adoptării mecanismului. De aceea cerem Comisiei Europene să ofere mai mult sprijin țărilor membre în implementarea planurilor naționale, iar statelor membre să depună toate eforturile pentru implementarea de reforme și investiții ambițioase, care să crească reziliența economică a Uniunii”, a adăugat Siegfried Mureșan.
 
„Legislația europeană prevede clar ca fondurile alocate statelor membre prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență să fie corelate de respectarea principiilor privind statul de drept. Tocmai de aceea, în raportul adoptat astăzi, cerem Comisiei să monitorizeze respectarea statului de drept în țările membre pe toată perioada implementării PNRR-urilor, nu doar la adoptarea lor. Legislația europeană trebuie aplicată tuturor și nu trebuie să acceptăm ca vreun guvern sau politician din Europa să beneficieze de fonduri prin acest mecanism în timp ce încalcă statul de drept”, a mai spus eurodeputatul român.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%