Schimbările climatice: PE pledează pentru acțiuni rapide și independență energetică la nivelul UE

Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii este pe agenda de priorități a Parlamentului European care vizează:

1. Eliminarea treptată mai rapidă a certificatelor cu titlu gratuit pentru industrii și includerea ulterioară a cetățenilor în ETS II

2. Un domeniu de aplicare mai larg și o implementare mai rapidă în cadrul noului instrument privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon

3. Un Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu scopul de a combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate

Legea europeană a climei angajează UE să atingă neutralitatea climatică până în 2050 ©Kampan/Adobe stock

PE și-a adoptat poziția privind trei proiecte de legi ce susțin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și protecția locurilor de muncă și a cetățenilor.

După o dezbatere în plen ce a avut loc pe 7 iunie, Parlamentul și-a adoptat miercuri poziția referitoare la trei legi esențiale ale Uniunii Europene care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Este vorba de planul Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelurile din 1990 și de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) (neutralitate climatică) până în 2050, în conformitate cu Legea europeană a climei. Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu guvernele Uniunii Europene pentru a decide forma finală a acestor legi.

Pachetul este un pas important spre realizarea obiectivului Uniunii de a deveni independentă de combustibilii fosili scumpi și poluanți din Rusia cu mult timp înainte de 2030.

Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii

Parlamentul dorește să ofere stimulente industriilor pentru ca acestea să-și reducă și mai mult emisiile și să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) trebuie reformat, inclusiv după cum urmează:

  • Ar trebui creat un nou ETS II pentru clădiri și transportul rutier – cetățenii vor fi excluși până în

2029;

  • Obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 ar trebui majorat de la 61% la

63%;

  • Certificatele gratuite ar trebui eliminate treptat începând cu 2027 și ar trebui să dispară până în

2032;

  • Ar trebui introdus din 2025 un sistem bonus-malus;
  • Veniturile ar trebui folosite exclusiv pentru politicile climatice în Uniunea Europeană și țările sale membre.

Ambiții mai mari pentru noul instrument privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon

Eurodeputații solicită lărgirea domeniului de aplicare și aplicarea mai rapidă a mecanismului Uniunii de ajustare la frontieră în funcție de carbon  (CBAM) pentru a preveni relocarea emisiilor de carbon și pentru a încuraja adoptarea unor obiective mai ambițioase la nivel mondial în domeniul climei, inclusiv prin:

  • Introducerea mai timpurie a CBAM și eliminarea certificatelor gratuite din EU ETS până în 2032;
  • Extinderea domeniului de aplicare pentru a include substanțele chimice organice, plasticul,hidrogenul, amoniacul, precum și emisiile indirecte;
  • O sumă echivalentă veniturilor CBAM ar trebui folosită din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini tranziția verde în țările cel mai puțin dezvoltate;
  • Necesitatea de a înființa o autoritate centralizată pentru EU CBAM.

Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate

Parlamentul a convenit asupra creării unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (SCF). Acesta va ajuta persoanele afectate cel mai grav de sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate să facă față costurilor mai mari ale tranziției energetice. Acest fond ar trebui să sprijine:

  • Măsuri care oferă sprijin temporar direct pentru venit (cum ar fi reducerea taxelor și aimpozitelor pentru energia electrică) pentru a contracara creșterea prețurilor combustibililor folosiți în transportul rutier și pentru încălzire;
  • Investiții în renovarea clădirilor, energiile din surse regenerabile și trecerea de la transportul privat la cel public și co-voiajare (folosirea în comun a autoturismelor), dar și folosirea unor moduri active de transport, cum ar fi bicicleta. Măsurile pot include stimulente fiscale, bonuri valorice (vouchere), subvenții sau împrumuturi fără dobândă.

Parlamentul a adoptat deja rapoarte referitoare la:

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%