Video: Ștefan Bâlici este noul președinte al Ordinului Arhitecților din România, el a fost ales cu 69,7% din voturi

Dezbaterea finală și alegerile pentru președenția OAR au avut loc în data de 28 iunie, începând cu ora 17:30 și a fost organizată online pe zoom și transmisă în direct pe Facebook pentru o transparență totală și ca urmare a interesului crescut al membrilor pentru alegerea noului președinte al Ordinului Arhitecților din România. Dezbaterea a durat peste 2 ore, în cadrul întâlnirii, fiecare dintre candidați și-a prezentat programul de candidatură, obiectivele și a răspuns la întrebări legate de strategia sa pentru președinția Ordinului.

Ștefan Bâlici a fost ales la final noul Președinte al Ordinului Arhitecților din România. De acest mandat se leagă multe așteptări din partea arhitecților și mai ales de la cei care sunt apropiați de protecția patrimoniului cultural. Se știe că Ștefan Bâlici a condus Institutul Național al Patrimoniului până de curând când ministrul culturii, Lucian Romașcanu, a decis să-l înlocuiască din motive numai de el știute. Ștefan Bâlici a fost și este un om foarte respectat în mediul arhitecților și al profesioniștilor din domeniul protecției patrimoniului.  

Mesajul lui Ștefan Bâlici pe Facebook:

„Mulțumesc tuturor arhitecților delegați care, în proporție de 69,7% au votat din primul tur ca pentru următorii 4 ani să îmi încredințeze responsabilitatea de a fi președintele Ordinul Arhitecților din România .
Vă mulțumesc tuturor, îi felicit pe ceilalți candidați și urez succes celor care urmează sa fie votați pentru a compune Consiliul Național al Ordinului.”

sursa foto> Ștefan Bâlici/Facebook

Vedeți întreaga dezbatere aici.

Sursa video Ordinul Arhitecților din România/Facebook

          Am selectat întrebările venite din rândul arhitecților și răspunsurile lui Ștefan Bâlici pentru a avea o imagine mai clară despre ce își propune noul șef al OAR. Consider că întrebările reușesc să surprindă foarte bine situația din domeniul arhitecturii și așteptările arhitecților de la OAR, iar răspunsurile furnizate explică pe larg care este viziunea noului președinte.

          Chiar dacă nu este un interviu, prin modalitatea de realizare a dezbaterii am putut extrage întrebările și răspunsurile astfel încât să avem o imagine de ansamblu și în profunzime a problemelor puse în discuție.

  • Care va fi programul operațional propus forurilor de conducere din sistemul OAR pentru a preveni, combate și sancționa, după caz, concurența neloială în exercitarea profesiei. Si ce manifestări ale concurenței neloiale i-se par pernicioase în acest moment?

R: Așa cum am afirmat în cursul întâlnirilor, programul operațional va trebui dezvoltat cu echipa de conducere și cu colectivul de colaboratori care se va agrega după alegeri.

Concurența neloială nu este acceptabilă. În privința definirii concurenței neloiale, însă, trebuie făcută o analiză a situației reale a pieței și a formelor de practică profesională, pentru a identifica zonele unde nu există ofertă și, ca atare, nici concurență, zonele cu grad mare de complexitate a practicii și cele cu cerințe suplimentare privind calificările. Există modele în alte țări care răspund unor astfel de cerințe particulare: în Franța sau în Grecia există arii de practică rezervate exclusiv unor arhitecți – funcționari publici, care profesează în cadrul unor instituții sau în relație cu ele (ex. Eforiile patrimoniului, Architecte en chef des monuments historiques). De asemenea, în România există o așteptare cu privire la înființarea centrelor de proiectare urbană, care vor răspunde necesităților curente de practică ale unei unități administrativ-teritoriale; acestea ar putea prelua și alte misiuni de proiectare. Ca exemplu, ne putem aminti de Serviciile Tehnice ale ministerelor, care au existat în perioada interbelică și înainte și în care au profesat cu rezultate excepționale arhitecți de importanță majoră pentru cultura arhitecturală din România – ex. Statie Ciortan, Dimitrie Maimarolu, I.D. Berindey.

Dacă discutăm despre practica profesională în universități, aici miza poate fi foarte importantă: accesul studenților la proiecte didactice în circumstanțe reale și cu o componentă calitativă ridicată. O atare de practică, dacă agreăm că este benefică, trebuie definită astfel încât să urmărească această dimensiune educațională aplicată și nu altceva.

În concluzie răspunsul meu este da, este necesară eliminarea concurenței neloiale, iar acest lucru trebuie făcut după o analiză a situației actuale și o dezbatere care să ne permită să adoptăm cele mai potrivite instrumente.

  • Ca ordonator de credite pe bugetul din timbrul arhitecturii, ce opinie are despre cum sunt cheltuite fondurile colectate de OAR? Dar despre promisiunea inițială, de acum 15 ani, neonorată nici cu un euro până acum, de a înființa Muzeul Arhitecturii? Consideră candidatul că prin tezaurizarea încasărilor din TA în depozite cu dobândă preferențiala/negociată (contul BT, diferit de contul legal BRD) se respectă filosofia și litera legii 35/1994?

R: Fondurile din Timbrul Arhitecturii au reprezentat de-a lungul timpului o sursă vitală pentru sprijinirea culturii și practicii arhitecturale, inclusiv în zona sa de implicare civică, prin care OAR se afirmă ca actor relevant în viața comunităților.

În continuare trebuie căutate modalități de diversificare și consolidare a programelor de finanțare astfel încât să contribuie la prezența noastră pozitivă și benefică în societate, sprijinind în același timp arhitecții care inițiază și dezvoltă astfel de acțiuni.

În acest sens, cred că este necesară o analiză a strategiei și rezultatelor utilizării fondurilor din TA de până acum, pentru a dezvolta propuneri de îmbunătățire și modificări care se vor dovedi necesare.

Este un subiect care a apărut repetat în discuțiile pe care le-am purtat în campanie și necesită fără îndoială o abordare serioasă, bazată pe analiză și pe predicții.

Filialele teritoriale – care reprezintă resursa umană și profesională majoră a Ordinului – trebuie să fie sprijinite să acceseze mai intens astfel de fonduri, ideal în parteneriate locale, dar și mai largi, internaționale, care să le permită să-și consolideze poziția în societatea locală.

  • Ministerul investițiilor și proiectelor europene are în desfășurare Planul National de redresare și reziliență. Acesta se adresează în special UTR urilor. Este o șansă foarte mare de a accesa bani pentru investiții. Vreau sa aflu de la candidați dacă consideră că ar trebui să existe o relație activă între OAR și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, din care să rezulte ” proiecte tip de calitate”, ghiduri, consultații, îndrumare pentru reprezentanții UTR urilor. Toate aceste măsuri în sprijinul accesării cât mai multor proiecte și creșterea calității în arhitectura pentru comunitate.

R: PNRR cuprinde măsuri și investiții în realizarea de construcții noi și în transformarea construcțiilor existente (îmbunătățirea fondului construit, cu componente de optimizare energetică, seismică și pe alți parametri – ex. digitalizare). Volumul de investiții este uriaș, iar în ceea ce ne privește, vorbim despre mii de proiecte care se vor derula în următorii patru ani, pe bază de programe, apeluri și achiziții publice care nu sunt încă decât parțial definite.

OAR trebuie să stabilească urgent o colaborare directă cu ministerele de resort (ex. MDLPA, MIPE, MC) pentru a putea contribui la integrarea unor criterii de calitate corespunzătoare în toate programele și apelurile, pentru a asigura tratarea corespunzătoare a cotelor de proiectare în cadrul valorii de investiție și a termenelor de proiectare suficiente.

Cum poate OAR interveni în discuția despre tarife și termene? Utilizând SIC – Sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, care este un sistem oficial, avizat de ministerele de resort și publicat în Monitorul Oficial – ca atare trebuie să fie o bază obligatorie a discuțiilor noastre cu autoritățile, pentru a determina parametri calitativi optimi, exprimați în valoare și timp de proiectare.

Ce altceva mai poate OAR oferi? Consultanță, sprijin de specialitate acordate ministerelor, pentru definirea și derularea programelor și a apelurilor. Astfel OAR se poziționează ca resursă pentru calitate și poate cere aplicarea de măsuri pentru calitate, transparență, accesibilizare a derulării acestor investiții.

Rezultatul pe care trebuie să-l urmărim este de creștere a accesului arhitecților la investițiile derulate prin proceduri publice de calitate în cadrul PNRR și în consecință creșterea atât cantitativă cât și calitativă a pieței de arhitectură din România.

  • Despre sistemul de achiziții publice, aș dori sa aflu dacă au luat în considerare o relație cu autoritățile contractante din sistemul public, exemplu Consiliile județene, primarii, etc pentru evaluarea ofertelor economice în cazul licitațiilor de tip proiectare / proiectare +execuție. Consider ca ar trebui în fiecare comisie pentru evaluarea ofertelor tehnice și economice să existe obligatoriu un arhitect/proiectant. Ideea pleacă de la articolul 49 din Legea nr.184 din 12 aprilie 2001. Nu văd ca acest articol sa fie respectat în fișele de date din cadrul achizițiilor publice. Cum facem? Vreau să văd în cazul concursurilor și licitațiilor în domeniul arhitecturii o treime din numărul membrilor comisiei de evaluare să fie arhitecți cu drept de semnătură dintre care un reprezentant al Ordinului și un reprezentant al unei instituții de învățământ superior de arhitectura acreditate de statul român.

R: Relația OAR în ansamblu și a fiecăruia dintre noi în particular cu administrația se poate îmbunătăți doar înțelegând care sunt cauzele disfuncționalităților pe care le trăim și care afectează calitatea actului arhitectural și calitatea mediului de viață al tuturor. Între aceste cauze, lipsa personalului cu calificare și experiență în domeniul arhitecturii și construcțiilor în instituțiile publice este aproape generalizată și determină blocaje funcționale și pierderi de oportunități. Principala oportunitate ratată din această cauză este urmărirea calității în procedurile de achiziție publică, cu consecințe în lipsa de atractivitate și de credibilitate a acestora.

Legislația actuală permite atribuirea contractelor de proiectare pe baza criteriului de evaluare cel mai bun raport calitate-preț, dar acest criteriu este adesea ocolit, în favoarea criteriului prețul cel mai mic, tocmai pentru că nu are cine să asigure o bună evaluare și punctare a calității ofertelor. Aici poate interveni OAR, prin propunerea de experți cooptați în comisiile de achiziții publice, cu rol clar de asigurare a evaluării calității.

Cum poate OAR să asigure această contribuție?

Prin pregătirea unui corp de specialiști – consultanți (pregătire specifică în achiziții publice, pregătire pentru aplicarea unitară și corectă a unor principii și criterii de calitate) și prin promovarea acestei resurse către autoritățile contractante. Această promovare se poate face prin contact direct cu ministerele relevante și cu structurile asociative ale autorităților publice locale – UNCJR, AMR, ACoR. Doar astfel OAR poate da un răspuns structurat, cu impact în sistem, la nivelul întregii țări.

De ce este importantă o astfel de acțiune a OAR?

Pentru că prin achiziții publice se derulează toate investițiile care sunt finanțate cu fonduri publice, naționale sau europene. Ceea ce înseamnă mii de proiecte la care arhitecții trebuie să aibă acces și să dorească să participe. O componentă consistentă a pieței de arhitectură din România va putea fi astfel deschisă către concurență transparentă, bazată pe calitate.

Consultanța de specialitate astfel dezvoltată și promovată de OAR va deschide un nou segment de piață pentru arhitecți (acum vizitat doar punctual, individual, de puțini dintre noi) și contribui la creșterea calității relațiilor cu administrația. Când oferi sprijin, ești ascultat și poți dezvolta un dialog bun.

Văd OAR ca resursă de profesionalism în sprijinul sectorului public și în sprijinul calității, cu impact benefic asupra arhitecților și arhitecturii.

  • Cum văd stagiatura în arhitectură, s-ar putea găsi o rezolvare a stagiului profesional, după terminarea Facultății, în aceleași condiții cu rezidenții de la Medicina, cu salarii de la Stat?

R: Pentru sprijinirea arhitecților stagiari trebuie diversificate și multiplicate (tematic și teritorial) conferințele de stagiu și trebuie adăugate și alte mecanisme de sprijin – de tip consultanță, ghiduri practice, webinarii, dar și mentorat pentru faza de orientare inițială sau de parcurs pentru alegerea sau schimbarea domeniului de proiectare și a locului de stagiu.

Este important ca stagiarii să cunoască diversitatea opțiunilor pe care le au pentru construirea carierei, loc în care OAR are un rol vital de informare și ghidare – întâi la nivel local (filialele și responsabilii de stagiu), apoi la nivel central prin programele pe care le poate oferi (mobilitate, burse, dezvoltare profesională).

În plan administrativ, trebuie urmărită digitalizarea proceselor birocratice.

  • Cum vedeți continuarea contribuției Ordinului la lucrul cu ACE (Architects’ Council of Europe) și la activitățile desfășurate de această organizație?

R: OAR va trebui să-și dezvolte specializarea în domeniul politicilor europene, prin cursuri și traininguri dedicate, în raport cu temele și grupurile de lucru existente sau preconizate pe plan european. Astfel va putea contribui activ, prin ACE, la dezbaterea europeană privind politicile și practica de arhitectură și la activitatea de advocacy pe lângă forurile europene. Consider că aceasta este o dimensiune esențială a activității OAR, insuficient dezvoltată până acum, care necesită mobilizare intensă.

De asemenea, colectarea structurată și continuă de date privind sectorul arhitecturii ne va permite să analizăm în timp real dinamica sectorului și să contribuim cu input relevant și consistent la cercetările europene, menite să fundamenteze propunerile de politici și măsuri.

Contribuția la formularea de politici și la transpunerea lor pe plan național reprezintă o activitate fundamentală în sprijinul direct al arhitecților români și în sprijinul practicii de arhitectură în România.

  • Care sunt așteptările dumneavoastră de la ACE ?

R: ACE va trebui să susțină dezvoltarea Noului Bauhaus European (New European Bauhaus – NEB) ca program distinct înscris în Pactul Verde European (European Green Deal), cu pârghii clare de definire a calității actului de arhitectură (ex. pornind de la Davos Quality Criteria) și cu instrumente financiare dezvoltate și diversificate, de care să poată beneficia direct arhitecții membri ai ordinelor și organizațiilor profesionale din Statele Membre.

De asemenea, ACE poate să urmărească mai intens toate acțiunile de politică și legislație europeană, pe toate fronturile, astfel încât să intervină cu contribuții relevante și cu acțiuni de advocacy, cu scopul evitării unor decizii insuficient fundamentate în privința impactului asupra arhitecturii și mediului construit (exemple concrete – actualizarea directivei europene privind eficiența energetică a clădirilor sau a directivei privind achizițiile publice, ambele cu impact asupra practicii de arhitectură).

  • As vrea sa întreb candidații cum vor încuraja sau, chiar, cum vor susține recrutarea arhitecților în administrațiile centrale, județene sau locale, după ce OAR a lansat deja în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, referindu-ne în acest caz la art. 16, lit.b), care prevede că „exercitarea dreptului de semnătură este incompatibilă cu situația în care arhitectul este funcționar public în cadrul autorității administrației publice centrale sau locale care are în competență avizarea, autorizarea și controlul lucrării în cauză”. Forma propusă de OAR pentru modificare generalizează toate situațiile de incompatibilitate prin condiția simplificată „arhitectul este funcționar public”, eliminând astfel particularitatea zonei de referință și blocându-i arhitectului, funcționar public, dreptul de semnătură, în mod discriminatoriu față de toți ceilalți colegi arhitecți.

R: Atragerea de arhitecți în administrația publică

Dezvoltarea practicii profesionale a arhitecților în administrația publică cere sprijin consistent din partea OAR, prin încurajarea angajărilor bazate pe competență, iar calitatea de membri OAR să le ofere acestor arhitecți protecția profesională și garanția desfășurării activității fără presiuni politice.

OAR poate contribui la atragerea de arhitecți în sectorul public și prin dezvoltarea și menținerea, în colaborare cu autoritățile centrale și structurile asociative ale autorităților publice locale, a unui sistem de informare și publicitate privind posturile disponibile și arhitecții interesați, bazat pe criterii de calitate (se promovează doar posturi cu atribuții, drepturi și responsabilități corect definite, care permit independența și calitatea deciziei profesionale a arhitectului). De asemenea, OAR poate promova înființarea de posturi sau organizarea de concursuri pentru ocuparea lor de către arhitecți. Nu în ultimul rând, arhitecții care sunt încadrați în sectorul public reprezintă o resursă de experiență și cunoaștere de specialitate pe care OAR trebuie să o recunoască și să o promoveze către ceilalți membri ai săi. Ca atare, acești arhitecți trebuie implicați activ în toate activitățile profesionale ale ordinului, atât cele interne, cât și cele de deschidere către public și societate.

  • Cum propuneți să atrageți cât mai mulți arhitecți membri să participe la deciziile ordinului astfel încât să nu mai ajungem la situația de astăzi în care filiale importante sunt în pericol de a se desființa?

R: Pentru a aborda problema dezangajării membrilor OAR față de organizație trebuie acționat pe mai multe planuri, primul fiind de generare a unei oferte de resurse și sprijin care să răspundă necesităților lor imediate și de termen mediu și lung.

Concret trebuie început cu promovarea intensivă a resurselor deja existente – ex. modulele de DPC; elementele SIC, adică misiunile arhitectului, estimarea timpului de proiectare, metoda de calcul a onorariilor și contractele model – prin sesiuni de training, webinarii, exemplificări de utilizare pe tipuri de lucrări și în relație cu diferiți interlocutori (ex. public, privat). Apoi dezvoltarea de noi resurse, cum ar fi pregătire profesională pentru consultanță în domeniul investițiilor publice (de la dezvoltarea notei conceptuale și a temei de proiectare, cu stabilirea valorii de proiectare, la acompanierea autorității în procesul de achiziție publică, la urmărirea implementării investițiilor). De asemenea, consultanță pentru dezvoltarea și gestionarea afacerilor, sau în domenii specifice ale practicii profesionale. OAR trebuie să fie resursă cheie pentru membrii săi.

Pe alt plan, membrii OAR trebuie atrași prin dezvoltarea de activități și platforme de dezbatere profesională și de dialog cu comunitățile. Acest tip de acțiune poate fi concertat printr-un eveniment anual de tip Festival al Arhitecturii / Zilele Arhitecturii, care să construiască, integrând acțiunile deja existente (ex. anuale, bienale, regionale), un cadru atractiv, festiv, deschis și colaborativ în care arhitecții să simtă nevoia să participe. Modelul de acțiune trebuie să coreleze planul național cu cel teritorial, iar punerea în aplicare să aducă laolaltă structurile centrale și teritoriale ale OAR. Comunicarea internă cu instrumentele profesionale adecvate trebuie și ea intensificată. Aici includ și publicații de specialitate – amintesc exemplul invocat în discuțiile din ultimele zile, al publicației periodice Arhitecții și Bucureștiul, care îndeplinea această funcție de liant pe plan profesional și cultural cu membrii filialei.

  1. Considerați că reprezentați o elită?

R: Rolul OAR este esențial pentru a sprijini și dezvolta practica profesională, indiferent de cadrul în care aceasta se desfășoară, de la birourile de proiectare, la sectorul public, cel non-guvernamental sau cel academic. Arhitecții, indiferent unde și în ce mod practică, sunt profesioniști care se auto-definesc prin apel la cultură și răspund direct necesităților societății, indiferent cu ce palier al ei interacționează la un moment dat.

Așadar, discursul pe care l-am purtat în ultima perioadă pe aceste coordonate nu este un discurs elitist, ci un discurs despre o formă de elită, care prin întrepătrunderea între planurile cultural, tehnic, social, prin complexitate, este arhitectura.

Toți colegii care vor vota în zilele viitoare sunt parte a acestei elite, elita celor care modelează mediul construit, mediul de viață.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%