Bistrița aniversează 758 de ani, secole de existență și dezvoltare, cu urcușuri și coborâșuri, cu incendii devastatoare dar și cu etape înfloritoare când burgul săsesc de la poalele Munților Rodnei și Călimanilor s-a extins și a ocupat un loc important în comerțul Transilvaniei, fiind amplasat strategic pe ruta de schimburi comerciale cu estul Europei.
Prima atestare documentară a Bistriței apare pe 16 iulie 1264 într-un document emis de Papa Urban al VI-lea: ” Urban episcopul…, prea iubitului nostru fiu întru Hristos, Ștefan, întâiul născut al prea iubitului nostru fiu Bela, ilustrul rege al Ungariei, mântuire…tu sub cuvântul unei învoieli care, fără consimțământul reginei, s-a făcut odinioară între tine și numitul rege, tatăl tău, ai încălcat împotriva dreptății și ții, spre paguba și neajunsul numitei regine niște sate și pământuri numite în limba obișnuită Bistrița, Rodna, Zelna și Crainimăt, pe care le-au stăpânit în tihnă și pace atât susnumita regină, cât și toate înaintașele sale din vremuri a căror amintire s-a pierdut…Dat la Orvieto, în a șaptesprezecea zi înainte de calandele lui August, anul al treilea.”
Sursa foto: Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud/Facebook
Bistrița era plasată la frontiera Imperiului Habsburgic, un fel de frontieră a Europei civilizate, cu toate acestea Bistrița și bistrițenii au avut tot timpul grijă să nu fie provincialii imperiului, au adus meșteri pricepuți, care au construit edificiile importante ale orașului. Bistrița a avut canalizare, pavaj pe străzile importante, centrală electrică și cinematograf. Toate aceste realizări sunt dovada puterii economice pe care Bistrița o avea și pe care a știut să o valorifice în interes public și privat.
Pentru cei care iubesc Bistrița am selectat câteva fotografii realizate de mine cu clădirile din centrul istoric.
Pentru că marcăm un moment aniversar, am profitat de ocazie și i-am solicitat primarului Ioan Turc (PNL) un scurt interviu în care să facem trecerea de la trecut la viitor.
Interviu:
Î: Bistrița aniversează 758 de ani de atestare documentară, martori ai acestei deveniri sunt clădirile din centrul istoric care fiecare în parte spune o poveste, o legendă, sau un crâmpei de istorie. Cum considerați că trebuie valorificat acest patrimoniu cultural unicat? Care este stadiul proiectului Smart City Tour Bistrița, propus și acceptat de Primărie?
Ioan Turc: Patrimoniul cultural unicat necesită, pe componenta arhitecturală, acțiuni de conservare și reabilitare, în cadrul unor proiecte de regenerare urbană ce ar putea fi finanțate din surse locale, guvernamentale sau chiar cu fonduri europene. Clădirile vechi din zona centrală necesită și intervenții pentru creșterea eficienței energetice, dar cu păstrarea elementelor de originalitate și fără a le altera specificul arhitectural. Odată asigurată trăinicia edificiilor din centrul istoric, ele pot fi principalele atracții ale turismului citadin pe care ne dorim să-l încurajăm.
La proiectul Smart City Tour încă se lucrează și urmează să fie implementat, fiind prins în bugetul anual, cu o sumă estimată la 100.000 lei. Presupune configurarea unei aplicații de ghidare virtuală a turiștilor care vin la Bistrița, un demers binevenit care să simplifice contactul vizitatorilor cu zonele de interes din municipiul nostru.
Î: Reabilitarea Bisericii Evanghelice este unul dintre cele mai mari proiecte ale Primăriei, când estimați că se vor finaliza lucrările?
Ioan Turc: În această toamnă, mai ales că în 6 decembrie sunt programate un spectacol vocal-simfonic („Carmina Burana” de Carl Orff) și un concert coral, odată cu redeschiderea Bisericii Evanghelice. Dar marile evenimente vor fi găzduite în edificiul restaurat începând cu Zilele Bistriței de anul viitor.
Î: Dintre primarii Bistriței care au ocupat această funcție de-a lungul timpului, care credeți că a fost cel mai gospodar primar și de ce?
Ioan Turc: Andrei Weingartner, un primar din perioada 1971-1985, a avut meritul să asigure creșterea exponențială în plan economic și demografic a municipiului nostru, practic, întreaga zonă industrială și multe cartiere de blocuri i se datorează, chiar dacă arhitectura era tributară unei perioade mai puțin faste din istoria noastră. Dar adevăratul reper pentru ce înseamnă a fi primar al vechiului burg rămâne Corneliu Mureșanu, întâiul primar român al Bistriței, care în perioada interbelică a reconfigurat practic orașul, punând și amprenta elementului românesc.
Î: Bistrița se confruntă cu o dezvoltare destul de haotică, din diverse motive, majoritatea ce țin de administrațiile trecute. Cum apreciați că trebuie să se dezvolte Bistrița în următorii 10 ani?
Ioan Turc: Municipiul nostru trebuie să se dezvolte armonios, valorificând suprafețele viabilizate din intravilan. Terenul în Bistrita este puțin și scump, deci el trebuie valorificat corect din punct de vedere urbanistic și funcțional. Am demarat procesul de realizare a unui PUG electronic, în acest moment lucrându-se la tema de proiectare, acest document urmând să reglementeze toate aspectele care țin de dezvoltarea durabilă a orașului, inclusiv posibilitatea unor extinderi controlate ale intravilanului.
Î: Vă rog să menționați care sunt 3 proiecte cele mai importante pe care vreți să le finalizați în actualul mandat și să le descrieți.
Ioan Turc: E greu să aleg doar 3, când toate au importanța lor, pentru unele fiind deja deschise șantiere mari, iar altele urmând să aibă un impact major după ce vor fi implementate.
De exemplu, Linia Verde și reconfigurarea axei de transport Gării – Decebal – Andrei Mureșanu – Năsăudului sunt proiecte pe care le-am modificat ca să corespundă așteptărilor oamenilor (cu schimbarea pavajului de slabă calitate, cu introducerea unor canalizații pentru cablurile aeriene care ar fi rămas să atârne pe traseu). Apoi, ne dorim finalizarea lucrărilor la drumul surpat pe Valea Jelnei și la reabilitarea străzii Tărpiului, demararea lucrărilor la pasajul auto subteran Gării – Tărpiului, începerea anul viitor a lucrărilor la complexul de natație din Cocoș, la noua piață agroalimentară Decebal, la insulele ecologice – platforme îngropate de colectare a deșeurilor, cu monitorizare și implementarea principiului “Plătești cât arunci”.
Anul viitor, va fi gata deja noua pasarelă pietonală de pe strada Tudor Vladimirescu și vom continua construirea de blocuri sociale, concomitent cu începerea lucrărilor la noile blocuri ANL. Vom moderniza spațiile de joacă, vom amenaja noi terenuri de sport, dar ne propunem și achiziționarea stadionului „Jean Pădureanu”, cu reabilitarea și redarea acestui obiectiv în circuitul sportiv și de agrement. Totodată, vom demara lucrările de amenajare în zona Mecanica a unui complex sportiv și de agrement modern, cu multiple facilități, destinat în primul rând bistrițenilor, dar care va fi și un punct de atracție regional. E necesară și finalizarea lucrărilor la Școala Gimnazială nr. 1 și la Colegiul Tehnic “Grigore Moisil”, apoi vom realiza reabilitările energetice prin PNRR la 7 unități de învățământ, prima fiind Școala Gimnazială „Avram Iancu”, restul urmând a fi reabilitate termic prin alte surse de finanțare.
De asemenea, avem în vedere reabilitarea termică a unui număr cât mai mare de blocuri de locuințe (inclusiv a celor cu probleme), din fonduri ale Ministerului Dezvoltării, dar vom demara și lucrări de reabilitare a unor case din centrul istoric.
Sunt doar câteva dintre obiectivele tehnice pe care le derulăm sau pe care ni le-am propus, toate fiind importante pentru cetățenii care ar urma să beneficieze de pe urma implementării lor cu succes.
