„Nu poți ști niciodată ce rezultat vor avea acțiunile tale, dar dacă nu faci nimic, nu vei avea niciun rezultat.” Mahatma Gandhi

Cum ajută Uniunea Europeană la integrarea economică a Republicii Moldova

Comisia Europeană a propus, la începutul lunii iunie, o dublare, timp de un an, a cotelor de export, adică volumul de marfă pentru care nu se aplică taxe vamale, la cele 7 produse din Republica Moldova pentru care sunt încă aplicate contingente tarifare: roșii, usturoi, struguri de masă, mere, cireșe, prune și suc de struguri.

Parlamentului European votat, cu largă majoritate – 572 voturi pentru, 28 împotrivă și 32 de abțineri – această propunere. Moldova exportă prunele și strugurii în cantități mari în Ucraina, Belarus și Rusia.

Ramona Strugariu, eurodeputat REPER, grupul RENEW, membră a Comisiei de cooperare cu Republica Moldova, a explicat pentru PressHUB ce efecte vor avea aceste măsuri economice care au drept scop deschiderea piețelor europene pentru produsele moldovenești.

Principalele declarații ale Ramonei Strugariu

UE s-a angajat să elimine toate taxele vamale pentru Republica Moldova începând cu data intrării în vigoare a acordului.

UE a importat vin moldovenesc în valoare de peste 13 milioane de euro, cu aproape 24% mai mult decât în perioada echivalentă a anului precedent.

În 2021, vinul moldovenesc a fost exportat către 71 de țări din lume.

Exporturile Republicii Moldova către UE s-ar putea amplifica prin creșterea producției, redefinirea priorităților exporturilor și ajustarea standardelor de calitate.


PressHUBȘtim că R. Moldova depinde în continuare de piața estică pentru valorificarea produselor sale, dintre care vinul este cel mai important ca valoare adăugată. De ce nu a fost inclus vinul moldovenesc în categoriile de produse exceptate de la taxe?

Ramona Strugariu: În rezoluția adoptată pe 5 mai 2022 referitoare la situația actuală a cooperării dintre UE și Republica Moldova, Parlamentul European a solicitat Comisiei „să prezinte propuneri suplimentare menite să asigure liberalizarea completă a transporturilor și a comerțului cu UE, cum ar fi suspendarea taxelor la import pentru toate exporturile din Moldova către UE, creșterea contingentelor pentru produsele agricole din Republica Moldova și facilitarea accesului cetățenilor moldoveni la muncă în UE, având în vedere perturbările de care suferă lanțurile de aprovizionare și piețele de export ale Republicii Moldova”.

Categoriile de produse menționate de dumneavoastră, pentru care a fost propusă de Comisia europeană și votată în plenul Parlamentului European, dublarea cantității la exportul către Uniunea Europeană sunt produse pentru care existau încă cote în virtutea Acordului de Asociere (AA). Pentru vin, exporturile erau deja liberalizate.

Așa cum știm, în conformitate cu AA și acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, UE s-a angajat să elimine toate taxele vamale începând cu data intrării în vigoare a acordului (intrat în vigoare provizoriu la 1 septembrie 2014 și complet în 2016).

Cu toate acestea, se aplică o serie de excepții de la această regulă generală, printre care și cele 7 produse pentru care se aplică contingente tarifare. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană a propus, și noi am sprijinit, o acțiune de liberalizare a comerțului acolo unde aveam instrumente care ne permiteau să o facem.

În cadrul acordului de liber schimb, piața UE s-a deschis deja pentru exporturile de vin din Moldova. Potrivit cifrelor Comisiei Europene, în primele șase luni de la intrarea în vigoare a AA de exemplu, UE a importat vin moldovenesc în valoare de peste 13 milioane de euro, cu aproape 24% mai mult decât în perioada echivalentă a anului precedent.

Cred că trebuie apreciată la justa valoare acest gest de solidaritate al Uniunii. El este menit să ajute Republica Moldova să facă față pierderii principalelor sale piețe și centre de tranzit pentru aceste produse agricole esențiale, ca urmare a războiului de agresiune nejustificată purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Lărgirea posibilităților de a exporta produse în Uniunea Europeană va fi în mod clar benefică Republicii Moldova.

Est vorba despre o măsură concretă prin care UE este alături de Republica Moldova și cetățenii ei. Și mai trebuie notat și faptul că atât Comisia, cât și Parlamentul European, au adoptat aceste măsuri foarte repede. Or, aprobarea rapidă a acestor măsuri este esențială, deoarece va permite Republicii Moldova să utilizeze aceste cote deja de la sfârșitul verii pentru cele două produse principale de export – strugurii de masă și prunele.

Rusia a mai exercitat presiuni și în trecut față de R. Moldova, prin stabilirea unui embargou al vinurilor moldovenești, vă așteptați la ceva similar având în vedere aspirațiile europene ale Moldovei?

Într-adevăr, presiunile exercitate prin această armă comercială a embargoului nu au fost străine Rusiei în trecut în ceea ce privește vinul și băuturile spirtoase din Republica Moldova (2006 și 2013). Iar în 2014, după semnarea Acordului de asociere cu Uniunea europeană, fructele moldovenești au fost blocate, mai apoi și carnea procesată. Desigur, de fiecare dată au existat și așa zise justificări de protecție a consumatorului sau legate de nerespectarea regulilor fitosanitare. Dar cred că a fost foarte clar, de fiecare dată, că orientarea pro-europeană a Republicii Moldova era adevăratul motiv.

Dacă ne uităm la acest istoric al relațiilor comerciale cu Federația Rusă, nu poate fi exclus ca aceasta să recurgă din nou la astfel de manevre. În același timp, cred că nimeni nu poate prezice care va fi următoarea mișcare a lui Putin.

Din 24 februarie încoace este foarte clar că nu mai suntem în domeniul raționalității și al predictibilului când e vorba despre intențiile lui Putin.

Pe de altă parte, aș spune că în noul context geopolitic creat de agresiunea asupra Ucrainei, Republica Moldova este mai bine plasată decât în trecut. Pentru prima oară, perspectiva europeană a devenit fără niciun echivoc tangibilă, prin decizia istorică a acordării statutului de țară candidată. Eu sunt convinsă că Uniunea Europeană va fi alături de Republica Moldova în caz că vor apărea noi astfel de amenințări comerciale și vom găsi, împreună, soluții.

Având în vedere că industria viti-vinicolă din Republica Moldova aduce cele mai importante venituri la bugetul statului moldav, cum ajută Comisia Europeană și Parlamentul European la asigurarea independenței față de piața Federației Ruse?

În primul rând, cred că experiența embargo-urilor trecute impuse de Federația Rusă a condus producătorii de vin din Republica Moldova să se reorienteze către noi piețe din UE şi alte ţări. Citeam recent că potrivit datelor Ministerului Agriculturii din Republica Moldova, exporturile de vin către Rusia nu mai reprezintă acum decât 10%. Erau la nivel de 80% la începutul anilor 2000.

În 2021, vinul moldovenesc a fost exportat către 71 de țări din lume.

Dar e clar că agresiunea asupra Ucrainei a avut efecte și asupra exporturilor moldovenești, ce au înregistrat o scădere de 36% potrivit asociațiilor de producători. Exporturile prin portul Odessa sunt bineînțeles blocate, ceea ce îngreunează lucrurile pentru exporturile către alte părți ale lumii. Se deschid și alte noi căi de export, prin Constanța și către vestul Europei, dar evident și asta are un cost. Reorientarea spre alte pieţe de desfacere şi căi de transport duce la creşterea cheltuielilor de logistică și influențează prețul final al produselor.

Lărgirea posibilităților de export către Uniunea Europeană este un factor care poate stimula reorientarea exporturilor și creșterea economică în Republica Moldova, reducând totodată și mai mult dependența de piața de desfacere rusească. În cadrul Consiliului de asociere UE-Republica Moldova cred că se poate discuta mai aplicat despre susținerea sporită pe care Uniunea ar putea să o imagineze, inclusiv pentru acest sector.

La nivelul Parlamentului European, în discuțiile pe care le-am avut până acum privind implementarea AA, una dintre principalele concluzii este că potențialul acordului comercial poate fi maximizat. Efectul pozitiv al acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre UE și Republica Moldova asupra comerțului dintre cele două părți de până acum este de netăgăduit, cu o creștere de peste 33 % a schimburilor comerciale totale realizate între 2015 și 2020.

Peste 61 % din exporturile Republicii Moldova sunt destinate pieței UE și peste 70 % din întreprinderile moldovene sunt implicate în activități de export către piața UE. Uniunea este totodată cel mai mare investitor din țară, iar piața UE va deveni și mai importantă din cauza perturbărilor comerciale cauzate de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

Exporturile Republicii Moldova către UE s-ar putea amplifica prin creșterea producției, redefinirea priorităților exporturilor și ajustarea standardelor de calitate.

Suntem conștienți că principalele categorii de bunuri destinate exportului rămân produsele de origine animală și vegetală, care sunt însă cele mai puțin profitabile produse pe care Republica Moldova le poate oferi statelor membre. De aceea Parlamentul European a invitat Comisia să sprijine Republica Moldova în diversificarea exporturilor sale către UE, inclusiv printr-o mai bună operaționalizare a contingentelor tarifare pentru produsele cu profit ridicat.

O a doua direcție prin care se poate reduce dependența de piața de desfacere rusească în general este accelerarea procesul de integrare a Republicii Moldova în piața unică europeană. Este o direcție în care cred cu tărie și ea ar trebui să poată deveni efectivă chiar înaintea aderării.

Putem deja să facem primii pași și să avansăm alinierea din punct de vedere juridic, economic și tehnic cu normele europene. Putem să facem mai mult să pregătim Republica Moldova și Ucraina în vederea integrării economice într-o piață comună.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.