Una dintre cele mai pitorești rute feroviare din România și Europa intră în modernizare

Linia Ilva Mică – Pojorâta, una dintre cele mai pitorești rute feroviare din România și Europa, ar putea fi modernizată cu bani europeni. Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA a făcut primul pas în această direcție, recent fiind semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic necesar accesării fondurilor europene.

După modernizare, planul este ca viteza maximă de circulație a trenurilor de călători să fie 160 km/h,  iar pentru trenurile de marfă – 120 km/h.

Contractul  a fost semnat cu asocierea TPF INGINERIE SRL – ISPCF – BAICONS IMPEX SRL, valoarea fiind de 49.314.755 lei (fără TVA). Sursa de finanţare este Fondul de Coeziune prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – CEF Sector Transport, în procent de 85% din valoarea eligibilă, iarestul va fi suportat de la bugetul de stat. Durata de finalizare a contractului este de 23 de luni.

„Studiul de fezabilitate și Proiectul Tehnic pentru modernizarea liniei de cale ferată pe subsecțiunea 2 ILVA MICĂ – POJORÂTA, în lungime de aproximativ 106 km, au drept scop identificarea soluției optime din punct de vedere tehnic, operațional, economic, financiar, al impactului asupra mediului și al schimbărilor climatice”, potrivit datelor încărcate în sistemul electronic de achiziții publice.

Obiectivul general al contractului de prestări servicii este modernizarea infrastructurii feroviare între ILVA MICĂ și POJORÂTA, pentru integrarea unui transport durabil între regiunea Centrală și Nord-Estică a țării, asigurarea dezvoltării socio-economice a zonelor traversate, îmbunătățirea competitivității economice a României și asigurarea condițiilor necesare pentru creșterea numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate pe rețeaua TEN-T.

De asemenea, contractul prevede și atingerea unor obiective specifice, printre care :

  • creşterea numărului de călători în oraşele importante din ţara noastră, inclusiv creșterea numărului de turiști; 
  •  sporirea vitezei de deplasare și reducerea timpului de călătorie atât pe tronsonul analizat, cât şi pe întreg Coridorul de transport;
  • îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie şi de siguranţa circulaţiei, gestionând în același timp impactul asupra mediului, în conformitate cu standardele europene;  
  • maximizarea transportului de mărfuri.

În prezent distanța de 106 km dintre Ilva mică și Pojorâta este parcursă în două ore și douăzeci de minute sau două ore și 45 de minute, în funcție de tren.

Caracterul strategic al modernizării liniei ferate 502 este dat de faptul că se va putea asigura un tranzit important de mărfuri pe relația Transilvania – Bucovina, dar și mai departe înspre și dinspre Republica Moldova și Ucraina. Traversarea Munților Carpați pe traseul Ilva Mică – Pojorâta este cel mai dificil punct din acest tronson de circulație care face legătura între Europa occidentală și Europa de est. Interconectarea feroviară prin tronsoane de circulație feroviară de mare viteză reprezintă o alternativă la sistemul de transport rutier, care este aglomerat și puternic poluant.

Care este stadiul proiectului de modernizare?

La solicitarea saptamana.online.ro, Ministerul Transporturilor a comunicat faptul că CFR SA are în derulare elaborarea „Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Apahida – Suceava 310 km”.

Pe tronsonul respectiv se lucrează la trei loturi, din care subsecțiunea 2 o reprezintă porțiunea Ilva Mică-Pojorâta, unde ordinul de începere s-a dat pe 01 februarie a.c. și termenul de finalizare a documentațiilor este de 23 de luni, adică pe 01 ianuarie 2024.

Până în prezent nu este identificată sursa de finanțare pentru lucrările de modernizare, dar documentațiile se realizează din fonduri europene.

Important este faptul că prin lucrările prevăzute se va avea în vedere atât reabilitarea liniei ferate cât și a lucrărilor de artă de pe traseu.

Răspunsul oferit de Ministerul Transporturilor către CFR SA

Cum percep europenii ruta feroviară Ilva Mică – Vatra Dornei?

Conform jurnaliștilor de la Hotnews.ro, Linia 502 a fost inclusă în edițiile 2017 și 2019 ale ghidului european Europe by Rail – The Definitive Guide, fiind parte dintr-un traseu propus: Debrecen – Oradea – Cluj – Suceava – Liov (Lviv), traseu de 938 km. Se menționează în carte că cea mai frumoasă porțiune pe linia 502 este chiar în județul Bistrița-Năsăud, după Lunca Ilvei. Cum vitezele nu sunt mari, chiar și trenurile IR merg cu o viteză sub 45 km într-o oră  de la Lunca Ilvei la Vatra Dornei.

Ghidul rutelor de tren din Europa este o lucrare de referință pentru pasionații de călătorii cu trenul, ediția 2019 fiind publicată în acest an, pentru că ghidul apare la doi ani.

România are în prezent mai multe trasee feroviare cuprinse în acest ghid, tendința la nivel european este de a asigura și un alt tip de călătorie cu trenul, adică „slow travel”, destinată tocmai acelor turiști care vor să admire peisajele pe unde trece trenul către destinația finală.

Practic, din cauza infrastructurii foarte vechi, trenurile din România se încadrează perfect la această categorie, pentru că peste tot sunt restricții de viteză. Totuși, având în vedere proiectele de modernizare a liniilor de cale ferată cu fonduri europene, pentru a crește vitezele de deplasare este posibil ca țara noastră să piardă din atractivitate dacă nu menține și unele trenuri speciale pentru turismul de acest tip. 

Găsiți Ghidurile Europe by Rail aici.

Despre linia 502 Ilva Mică – Vatra Dornei – Suceava 191 km

Linia este electrificată și oferă unul dintre cele mai frumoase peisaje din rețeaua feroviară românească.

Linia este tranzitată de trenuri de foarte lung parcurs, precum Iași – Timișoara sau Cluj – Galați. Niciodată nu a fost o linie rapidă, dat fiind și relieful, și în cei mai buni ani vitezele medii au fost în jurul a 50 km/h.

Pe 18 decembrie 2021 s-au împlinit 83 de ani de la inaugurarea liniei Ilva Mică – Vatra Dornei

Ideea de a construi o linie care să lege provinciile istorice românești Bucovina și Transilvania a apărut încă din 1898 când s-a întocmit primul proiect pentru o astfel de linie. Primele lucrări la această linie au început însă 17 ani mai târziu, în 1915, fiind făcute de armata Austro-Ungară. Construcția a fost în scopuri strategice, în contextul Primului Război Mondial. Cu toate acestea, lucrările au fost abandonate după decembrie 1918.

Timp de 5 ani, în perioada 1919-1924 s-a tot încercat reluarea construcției cu diferite firme private, însă toate negocierile au fost sortite eșecului. În 1934  construcția a fost abandonată. După 1934, printr-un mare efort al Direcției Generale CFR și a Armatei Române, lucrările au fost reluate și finalizate în 1938. La 18 decembrie 1938 se inaugura linia Ilva Mică – Vatra Dornei, linie ce a funcționat până în 1944, când a fost distrusă de trupele germane aflate în retragere. A fost redeschisă 3 ani mai târziu, în 1947.

Pe lângă importanța strategică de atunci, linia Ilva Mică – Vatra Dornei rămâne deosebit de importantă și astăzi prin faptul că leagă cele 2 mari provincii românești. De asemenea, este una din cele mai frumoase  linii din punct de vedere al peisajului geografic. Zona viaductului Larion este doar una din ele.

Cât făcea cel mai rapid, dar și cel mai lent tren, pe cei 191 km de la Ilva Mică la Suceava:

  • 1980: 4 ore și 12 minute – 4 ore și 42 minute
  • 1989: 4 ore și 51 minute – 5 ore și 27 minute
  • 1996: 3 ore și 43 minute – 4 ore și 30 minute
  • 2005: 4 ore și 4 minute – 4 ore și 21 minute
  • 2015: 4 ore și 4 minute – 5 ore și jumătate
  • 2021: 4 ore și 1 minut – 5 ore și 2 minute

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%