Regiunea gastronomică Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud – obiectiv în cadrul traseului gastronomiei tradiționale românești

 Caracterul preponderent tradițional al produselor agro-alimentare – produse tradiționale atestate, rețete tradiționale consacrate, produse montane certificate, punctele de gastronomie locală –, elementele de gastronomie asociată oenologiei și particularitățile multiculturale ale preparatelor tradiționale sunt cele trei dimensiuni specifice care definesc ”Regiunea gastronomică Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud”, obiectiv inclus în Traseul gastronomiei tradiționale românești, spre promovare.În cadrul Regiunii sunt evidențiate punctele de gastronomie locală existente și în curs de inițiere, cramele și oeno-pensiunile, producătorii de produse tradiționale, artizanale sau specifice – rețete consacrate, producătorii agro-alimentari cu certificate de calitate – produs montan, produse bio, mărci înregistrate, etc.  

Produs în Bistrița – Năsăud

Obiectivul propus de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în baza Fișei, documentată și elaborată de Asociația ”Produs în Bistrița-Năsăud”, a întrunit punctajul pentru a fi selectat spre promovare în cadrul Traseului gastronomiei tradiționale românești, una din cele 12 rute turistice/culturale stabilite la nivel national și a căror realizare și promovare este susținută prin PNRR, componenta 11, Turism și cultură. Între criteriile în baza cărora au fost alocate punctajele pentru obiectivele ce constituie Traseul gastronomiei, amintim: obectivul a/ nu a beneficiat  anterior de finanțare UE pentru promovarea regiunii gastronomice – criteriu eliminatoriu; obiectivul conține o zonă defavorizată, definită conform Legii, existența produselor tradiționale specifice,  existența târgurilor de produse traditionale în zonă, în vederea punerii în valoare a patrimoniului, existența unor asociații de promovare a produselor locale, existența producătorilor de produse tradiționale și artizanale autorizate conform legii, etc.

Pentru a răspunde cerințelor crescânde în trăirea de experiențe gastronomice complete și complexe, o soluție identificată la nivelul județului, relevată în Strategia de dezvoltare a județului pentru perioada 2021‐2027, o constituie mixul „puncte de gastronomie locală – produse tradiționale și cu specific local – oeno experiențe”. Acesta se pliază perfect pe strategia Uniunii Europene – „Din fermă, în furculiță”, aducând în farfuriile clienților/ turiștilor, materia primă din gospodărie/ ferma proprie, din comunitatea locală, din comunitățile învecinate, de la producătorii locali. Acest tip are o funcțiune economică directă, contribuind la asigurarea/ creșterea veniturilor producătorilor și furnizorilor de servicii de alimentație publică cu specific local – specific configurat la confluența a trei culturi: română, maghiară și săsească – și, în același timp, vine să contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism cum ar fi turismul rural, ecoturismul, turism cultural, enoturismul. Este, spre exemplu, tipul de experiență pe care îl caută călătorii de pe Via Transilvanica. Astfel, gospodăriile țărănești, asociațiile de producători, societățile cooperatiste agricole, fermele, procesatorii locali și cramele pot susține, împreună, dezvoltarea durabilă a comunităților rurale prin valorificarea superioară a produselor locale.

Pornind de la aceste premise, au fost definite dimensiunile specifice ale Regiunii gastronomice ”Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud”, și în baza acestora, elementele gastronomice distinctive, grupate pe ”rute” menite să asigure, în mod armonios, continuitatea Traseului gastronomiei tradiționale românești, deschizând în mod direct poarta spre Maramureș, Bucovina sau având conexiuni cu ”rutele” spre Podișul/ Câmpia Transilvaniei: 1. Zona Bârgău – Călimani, cu două ”trasee”: 1.1  Valea Bârgăului – Pasul Tihuța – Poarta principală spre Bucovina, 1.2. Călimani – legătura cu Podișul Transilvaniei; 2. Țara Năsăudului sau Poarta spre Maramureș; 3. Ținutul Haiducilor – legătura cu centrul Transilvaniei; 3. Ținutul Someșului Superior și Ilvelor  – o altă Poartă spre provincia istorică Bucovina; 4. Via Nösnerlandia – legătura cu Câmpia Transilvaniei.

Din cadrul acestui Traseu național, alături de Regiunea gastronomică Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud au mai fost selectate alte 29 de regiuni/ microregiuni: Județul Brașov, destinație a gastronomiei tradiționale – Brașov; Bucătăria Hercinică și Bucătăria Deltaică – Tulcea; Traseul gastronomic Țara Călatei și Traselul Țara Moților – Cluj; Județul Mureș – zonă cu produse gastronomice tradiționale românești; Traseul gastronomiei tradiționale românești în județul Sibiu; Produs turistic „Mic Dejun la Margina” – comuna Margina, județul Timiș; “Ruta gastronomică a Țării Silvaniei” – Sălaj; Țara Crișurilor – microregiune gastronomică și Țara Beiușului – microregiune gastronomică – Bihor; Traseul gastronomiei tradiționale maramureșene: Țara Chioarului și Țara Codrului; Țara Maramureșului și Țara Lăpușului – “Maramureș, plai cu bucate din mălai”; Gastronomie locală nemțeană – Neamț; Potecu Stânelor și Plăcinte pe lespede din Apuseni – Țara de Piatră – Alba; Produse gastronomice tradiționale din Ținutul huțulilor – Fundu Moldovei și Moldova-Sulița și Produse gastronomice tradiționale din Bucovina – Câmpulung Moldovenesc, ambele din Județul Suceava; Traseul gastronomiei tradiționale giurgiuvene și dezvoltarea locală prin ospitalitate – Giurgiu; Aninoasa – tradiții gastronomice argeșene și Valea Mare Pravăț – tradiții gastronomice argeșene – Argeș; Regiunea gastronomică Constanța, Cașcaveaua din Prahova – deliciu tradițional românesc – Prahova; Ruta gastronomiei tradiționale Botoșănene – Botoșani; Ținutul Buzăului – Buzău; Gastro-Covasna; Traseul gastronomiei tradiționale în județul Harghita; Traseul gastronomiei tradiționale Hunedorene – Hunedoara; Vrancea – ținutul păpușarelor de caș.

Promovarea rutelor va include marcarea și semnalizarea rutei/obiectivelor incluse în cadrul fiecărei rute turistice/ culturale, crearea unei oferte culturale integrate și promovarea rutelor atât online, cât și offline, la nivel național și international, iar pentru Traseul național al gastronomiei tradiționale românești, inclusivactivități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României; inventariere, digitalizare, documentare, proiectare, etc., serviciile fiind atribuite unui furnizor unic.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%