„Nu poți ști niciodată ce rezultat vor avea acțiunile tale, dar dacă nu faci nimic, nu vei avea niciun rezultat.” Mahatma Gandhi

Cămașa cu Altiță a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO

România și Republica Moldova au transmis în 2020, la UNESCO Paris, dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

Cu o largă răspândire geografică și cu tradiție care poate fi identificată încă din mileniul IV înaintea erei noastre, cămașa cu altiță face parte din tradițiile vestimentare ale  Moldovei, Bucovinei, Munteniei, Olteniei și sudului Transilvaniei. Termenul „altiță”  se referă la porțiunea ornamentată situată în partea superioară a iei.

Devenind un port tradițional promovat intens de Casa Regală în perioada interbelică, cămașa cu altiță a inspirat o serie de lucrări ale pictorului francez Henri Matisse, dar și reinterpretări contemporane ale unor designeri faimoși, precum Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care au realizat colecții întregi plecând de la croiul și motivele ornamentale ale cămașii populare românești.
La constituirea dosarului de candidatură au participat, pentru partea română, experți ai Facultății de Litere, Universitatea București, cercetători din cadrul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , Academia Română, precum și  specialiști ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexului Național Muzeal ASTRA – Sibiu și Muzeului de Etnografie Brașov.
România și Republica Moldova au transmis, la UNESCO Paris, dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

Dosarul de nominalizare depus de România și Republica Moldova a fost evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, la 1 decembrie 2022, chiar de Ziua Națională a României.

Ministerul Culturii precizează într-un comunicat că pe 1 decembrie, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care s-a desfășurat la Rabat, Maroc, a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

În cadrul reuniunii, precedate de o campanie susținută, plecând de la recomandările Organului de Evaluare, reprezentanții celor două țări au prezentat informații privind contribuția elementului la vizibilitatea și semnificația patrimoniului cultural imaterial național și universal, conexiunea cu alte elemente de patrimoniu, dialogul între comunități, cercetători și ONG-uri, precum și măsurile de salvgardare implementate în comun de ambele state cu implicarea comunităților, purtătorilor și societății civile.

Cele 24 de state membre ale Comitetului au apreciat valoarea elementului pentru identitatea culturală a celor două țări, funcțiile sociale ale acestuia, aportul la consolidarea dialogului între comunități și la incluziunea socială, precum și importanța măsurilor actuale și viitoare de salvgardare implementate în cooperare cu comunitățile de purtători, în vederea promovării cămășii cu altiță, inclusiv prin intermediul acțiunilor de educație formală și non-formală.

Înscrierea în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conștientizare a valorii acestei arte tradiționale, care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate națională, precum și a necesității de protecție a practicilor specifice de creație transmise din generație în generație, în cadrul comunităților de pe ambele maluri ale Prutului.

Reușita de astăzi se datorează, în cea mai mare măsură, generațiilor de creatori ai cămășii cu altiță, asigurarea transmiterii patrimoniului în cadrul comunităților purtătoare fiind unul dintre cele mai importante criterii care definesc acest element.

În complexul proces de înscriere, implicarea comunităților de meșteri populari din cele două țări a reprezentat un aspect definitoriu al dosarului declarat câștigător.

În urma deciziei de astăzi, instituțiile culturale din cele două țări au datoria de a continua să încurajeze activ efortul remarcabil pe care aceste comunități și acești creatori îl fac în păstrarea și promovarea, de manieră durabilă, a elementelor de patrimoniu cultural imaterial.

Delegația României la Rabat a fost condusă de András István Demeter, secretar de stat în Ministerul Culturii, și le-a inclus pe Simona-Mirela Miculescu, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, și Ioana Baskerville, punctul focal pentru Convenția 2003.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.