„Nu poți ști niciodată ce rezultat vor avea acțiunile tale, dar dacă nu faci nimic, nu vei avea niciun rezultat.” Mahatma Gandhi

Studiu EPRS: România este pe ultimele locuri și la libertatea presei în UE

Serviciul de cercetare al Parlamentului European (European Parliamentary Research Service ) a publicat ieri studiul „Ten issues to watch in 2023” (10 teme de urmărit în 2023) care prezintă principalele teme aflate pe agenda instituțiilor europene, progresul de până acum și la ce să ne așteptăm în anul 2023. Una dintre cele zece teme este protejarea libertății presei și a jurnaliștilor în UE (studiul este disponibil aici).

Conform studiului România se poziționează printre ultimele 6 țări într-un top al libertății presei din UE, sub noi sunt poziționate țări care au probleme și mai grave cum este Ungaria, Polonia dar și Bulgaria.

Studiul evidențiază faptul că niciun stat membru al Uniunii Europene nu este lipsit de riscuri la adresa libertății și pluralismului presei, însă amploarea și gravitatea acestor riscuri variază foarte mult în Europa, așa cum arată indicele World Press Freedom, Media Pluralism Monitor și rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept (vezi foto).

În edițiile din 2022 ale ultimelor două studii, citate de EPRS, se remarcă o schimbare negativă în ceea ce privește profesia de jurnalist, din cauza creșterii numărului de amenințări la adresa jurnaliștilor (doi jurnaliști au fost uciși în UE în 2021, în timp ce niciunul nu a fost în 2020) și a numărului de jurnaliști. O altă problemă este cea privind procesele strategice intentate împotriva mass-media pentru furnizarea de informații cu privire la probleme de interes public (cunoscute și sub denumirea de „procese strategice împotriva participării publice” sau SLAPP-uri). În studiul EPRS se precizează că ambele rapoarte din 2022 evidențiază “preocupările legate de concentrarea ridicată a mass-media de știri pe continent, precum și de necesitatea unei mai mari transparențe a proprietății mass-media în multe state membre ale UE. Autonomia editorială, înțeleasă ca protecție împotriva interferențelor externe nejustificate în procesul de elaborare a știrilor editoriale, și riscul controlului politic, în special în ceea ce privește mass-media publică, sunt, de asemenea, considerate indicatori de îngrijorare deosebită pentru spațiul UE în ambele rapoarte din 2022.”

Conform studiului  „Ten issues to watch in 2023”, este de așteptat ca „anul 2023 să fie marcat de adoptarea unor propuneri legislative inovatoare ale UE în domeniul libertății și pluralismului presei, în special directiva anti-SLAPP și actul european privind libertatea presei. Accentul instituțiilor UE în acest domeniu în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024 trebuie să fie legat de rolul cheie pe care îl joacă mass-media în democrațiile contemporane.”

EPRS menționează că mass-media nu numai că oferă informațiile de care au nevoie cetățenii pentru a face alegeri politice sănătoase, dar joacă și alte roluri importante, cum ar fi: i) acționează drept „câini de pază” ai democrațiilor noastre și asigură creșterea responsabilității reprezentanților noștri; ii) furnizează analize a ceea ce se întâmplă și ajută cetățenii să înțeleagă o lume din ce în ce mai complexă; iii) stimulează incluziunea și face auzite vocile minorităților; și iv) acționează ca un forum public de dialog între cetățeni și grupuri cu puncte de vedere diverse.

Studiul remarcă faptul că luptele pentru controlul instituțiilor media arată clar cât de puternică poate fi mass-media atunci când vine vorba de modelarea opiniilor cetățenilor și cum pot fi folosite pentru a asigura supraviețuirea unui anumit regim prin lăudarea realizărilor sale și reducerea comentariilor critice la minim.

Ce proiecte privind libertatea presei sunt în lucru pentru 2023?

Comisia Europeană s-a angajat prin Planul de acțiune pentru democrația europeană (2020), în noiembrie 2021, și a adoptat o propunere legislativă privind publicitatea politică. Propunerea urmărește să stabilească garanții împotriva tehnicilor de manipulare în publicitatea politică și să asigure pluralismul politic care permite instituțiilor democratice să prospere. Propunerea prevede reguli europene comune privind transparența publicității politice, „cerând editorilor să eticheteze în mod clar reclamele politice ca atare și să includă informații precum cine este sponsorul, cine a plătit și cât de mult pentru aceasta, precum și alegerile sau referendumul de care este legat reclama. În plus, propunerea ar include o interdicție parțială a utilizării tehnicilor de direcționare și amplificare în scopuri politice și ar interzice acelea care implică prelucrarea datelor cu caracter personal sensibile. Interdicția urmărește să abordeze riscurile de fragmentare a dezbaterii politice și de manipulare a alegătorilor generate de unele tehnici de (micro)direcționare politică utilizate frecvent în campaniile politice.”

Analiza EPRS evidențiază faptul că pentru a aborda provocările cu care se confruntă jurnaliștii și pentru a răspunde preocupărilor tot mai mari cu privire la prevalența SLAPP-urilor în UE, Comisia a prezentat o propunere la 27 aprilie 2022 pentru o directivă anti-SLAPP care are ca scop protejarea de procese abuzive şi vădit nefondate nu numai a jurnaliştilor, ci şi pe orice persoană care își exercită libertatea de exprimare şi/sau informare în probleme de interes public.

De asemenea, în septembrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru un act european privind libertatea presei care urmărește ”să stabilească reguli europene comune care să asigure libertatea și pluralismul presei în diferite domenii. Ar proteja sursele jurnalistice, mass-media și jurnaliștii de utilizarea tehnologiilor de supraveghere. În plus, s-ar concentra pe transparența proprietății mass-media și pe independența editorială a furnizorilor de mass-media care furnizează știri și conținut de actualitate, solicitându-le să informeze despre proprietatea lor directă și indirectă și impunându-le obligația de a stabili garanții interne menite să garanteze independența deciziilor editoriale individuale, odată ce linia editorială a entității mass-media a fost definită.”

 Comisia Europeană a aprobat și o recomandare care stabilește un catalog de bune practici voluntare pentru a consolida independența editorială.

Un subiect sensibil și în România, propunerea CE stabilește, de asemenea, reguli comune pentru alocarea transparentă și nediscriminatorie a publicității de stat către mass-media. Pentru a asigura o mai mare independență a mass-media publice, printre altele, se solicită ca finanțarea acestora să fie adecvată și stabilă și consiliul lor de conducere și directorii să fie numiți într-un mod transparent și nediscriminatoriu și nu pot fi demiși înainte de sfârșitul mandatului, cu excepția cazurilor specific definite de legislația națională.

Toate aceste inițiative legislative sunt în prezent analizate de colegislatori. Dacă vor fi aprobate în anul 2023, acestea ar putea modela definitiv ecosistemul media din Europa și modul în care mass-media își exercită funcția de supraveghere pentru anii următori, se mai spune în studiul prezentat.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.