Presshub: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit

Data:

Articol preluat integral din presshub.ro și scris de Brândușa Armanca

Sunt prosumator din 2021. Dar acesta nu este un articol de descurajare, ci de avertizare asupra unor dificultăți cu care se confruntă posesorii de sisteme fotovoltaice pentru energie electrică.

Programele de tip Casa Verde sunt azi copleșite de solicitanți. Statul finanțează în proporție semnificativă, din bani europeni, sisteme de producere a energiei electrice sau a apei calde, soluții de anvelopare a locuințelor etc.

De când criza energetică s-a accentuat, programele Ministerului Mediului, prin Agenția Fondului de Mediu (AFM), în special Casa Verde Fotovoltaice, au fost luate cu asalt: în câteva minute se epuizează locurile afișate online.

Anul 2019, când am aplicat pentru un sistem de panouri fotovoltaice prin Casa Verde, a fost lejer pentru solicitanți: depuneai la Administrația Județeană a Fondului pentru Mediu (AJFM) un dosar simplu cuprinzând copie carte identitate, extras de carte funciară a casei și dovada că nu ai datorii la stat.

Mai completai un formular-cerere cu date de identificare. În august 2019, când am depus cererea, nu erau cozi, nu era îmbulzeală. Dar depunerea se făcea fizic, nu online, ca mai târziu.

Urma o așteptare nedefinită, până se aprobau:

  1. Dosarul depus de solicitant, verificat administrativ
  2. Lista de firme care se înscriseseră pentru a executa lucrările de instalare a sistemelor

Sunt prosumator din 2021. De ce a durat așa mult

Așteptarea s-a dovedit lungă, dar cum încă nu era criză energetică, nu era grabă. După un an, în august 2020, am semnat un Contract de finanțare nerambursabilă cu AFM, prin care mi se acordau, ca beneficiar, 20.000 lei, reprezentând valoarea cheltuielilor eligibile pentru un sistem fotovoltaic de minim 3 KW.

La suma asta, contribuția mea era de 2.000 lei. Contractul promitea că implementarea proiectului se va face în 8 luni, iar monitorizarea timp de 6 ani.

De aici încolo vin surprizele. Ghidul Casa Verde Fotovoltaice 2019 indica următoarea procedură: beneficiarul alegea din listă un instalator agreat, se înscria și acesta urma să facă lucrarea și să deconteze de la Ministerul Mediului suma de 20.000 lei. Tot la el plăteai contribuția ta și o taxă pentru că firma se ocupa mai departe cu toată hârțogăraia.

Am ales din listă o firmă mai aproape de casă, care a acceptat cererea, fiindcă și asta era o problemă, dacă aveau sau nu loc. Am încheiat un contract de 18 pagini în octombrie 2020.

Ce zicea contractul: beneficiarul avansează suma integrală de 22.000 lei către instalator, urmând ca acesta să restituie 20.000 când ministerul va binevoi să îi deconteze firmei.

Am primit înapoi banii în 2022

Situația era creată de lipsa de prevedere a statului: firmele de instalații, în general mici, nu aveau suficienți bani în conturile proprii pentru a face zeci sau sute de lucrări, așteptând apoi să îi primească de la Ministerul Mediului.

Pe de altă parte, dacă nu acceptai, ca beneficiar, să avansezi banii, rămâneai cu aprobarea, dar fără panouri. Ca să nu mai lungesc povestea, am primit înapoi banii în 2022, adică după 2 ani.

Timp de șase luni dosarul de decontare RO42-960 s-a plimbat prin Ministerul Mediului … la semnat.

Incapacitatea administrativă a Ministerului Mediului era vizibilă încă din sesiunea 2019-2020, când s-au depus numai 27.000 de dosare.

În anii următori, cererea s-a dublat și s-a triplat, așa că ministerul a delegat instalatorilor sau primăriilor verificarea dosarelor.

În 2023 s-au înscris peste 86.000 de persoane fizice și 825 de biserici, nici nu vreau să mă gândesc ce timp de așteptare urmează.

În sfârșit, contor dublu, de prosumator

Lucrările de instalare, după o primă vizită de evaluare a locului, în toamnă, au fost terminate în decembrie 2020, pentru un sistem cu 14 panouri și un invertor german de tip Fronius Primo.

De menționat că instalatorul este cel care alege sistemul, ceea ce te lasă la mâna lui. Firma noastră de instalații a fost OK, a ales materiale de bună calitate, dar se poate întâmpla și altfel, ca instalatorul să achiziționeze sisteme proaste, în aceeași bani. Aici beneficiarul nu are niciun cuvânt de spus.

Pe parcursul lucrărilor, apar costuri noi, cel mai adesea greu de evitat: fiindcă am optat pentru un sistem de 5 KW, nu de 3 KW (deci am mai plusat la bani cam 18.000 lei), a trebuit să facem o împământare separată.

Iar distanța mare dintre invertor și amplasamentul contorului a necesitat cabluri suplimentare cu protecție mărită. Lucrarea însă a fost mulțumitoare în toate privințele.

Dar aventura nu se termină aici, fiindcă acum depindeam de firma de distribuție E-Distribuție Banat pentru a primi, contra-cost, Certificatul de racordare, ceea ce înseamnă schimbarea vechiului contor cu unul dublu, de prosumator, care arată atât cantitatea de energie consumată, cât și pe cea produsă.

Abia după racord, primit cu ceva intervenții în 18 ianuarie 2021, am putut încheia mult visatul Contract de Vânzare-cumpărare a energiei electrice produse de prosumatori, în 5 martie 2021 cu valabilitate până la … 31.12.9999.

Nu e greșeală, așa scrie în contract. La întrebarea mea, E.ON Energie România cu care am făcut un contract DUO, gaz+electricitate, m-a asigurat că valabilitatea contractului până în 9999 este doar o formulă uzuală.

Cum se citește o factură de prosumator

Contractul de prosumator încheiat dădea o formulă de calcul pentru contravaloarea energiei electrice vândute sau cumpărate, din care mare lucru nu se putea înțelege, dar aveai opțiunea să se aplice formula fie pe baza citirii indexului contorului, fie prin agreare între părți.

2021
2021

Am optat pentru citire contor. În Anexa 3, prețul stabilit de E.ON era de 196.56 lei/MWh atât la vânzarea de energie de către prosumator, cât și la cumpărare.

Prima factură a venit în luna mai 2021, cu regularizări diverse, deci nerelevantă.

Însă facturile venite ulterior pot încâlci și mintea unui savant: sume cu minus, urmate de sume cu plus, apoi iar minus, încât, ca să poți plăti era obligatoriu să mergi la un oficiu să afli ce ai de plătit.

Facturile de prosumator vin cu sume de obicei mici marcate cu minus. Celelalte vin ca fiind de plată, însă adesea nu știi care e suma finală, fiindcă apar sume cu plus și sume cu minus.

Complicația e și mai mare când ai contract DUO, deși acolo sunt separate plățile pentru gaz de cele pentru electricitate, dar facturarea se referă la perioade diferite.

Un Ghid explicativ în 3 pași pe site încearcă să vină în ajutor. Acolo aflăm că „e important să știi că ANRE, prin Ord. 5 și 14/2023, a adus modificări la Regulamentul de furnizare energie electrică și gaze naturale, modificări cu impact major asupra formatului și conținutului facturii de consum. Astăzi, peste 80% din aspectul și conținutul facturii, este stabilit de către ANRE”.

Una peste alta, pot spune că sumele plătite pentru gaz plus curent pe anul 2022 nu au depășit 2.850 lei, iar în 2023 aprox. 3.100 lei, pentru o casă cu mansardă cu 7 camere, bucătărie, 2 băi (215 mp amprentă la sol), curte, anexe. Cu precizarea că prețul este deocamdată plafonat de stat.

România nu vrea mai multă energie verde

Una din problemele cu care se confruntă prosumatorii din orașele mari este legată de întreruperile provocate de sistemul de distribuție electrică.

În perioada de vară, când cantitatea de energie produsă de panourile fotovoltaice este maximă, sistemul nemodernizat și neadaptat să transforme și să transporte cantitățile de energie primite, aruncă afară prosumatorul.

Dacă te uiți pe ecranul invertorului, vezi un cod numeric care semnalează că trimiterea de energie în sistemul național este întrerupt. La ora de vârf, când cantitatea livrată de prosumatori este maximă, sistemul de distribuție clachează.

Pe 18 iulie 2023, atunci când ar trebui să consumi cel mai puțin din sistemul național, căci e vară și puterea solară mare, de fapt iei cel mai mult din sistemul național (56%), din cauza întreruperilor.
Pe 18 iulie 2023, atunci când ar trebui să consumi cel mai puțin din sistemul național, căci e vară și puterea solară mare, de fapt iei cel mai mult (56%), din cauza întreruperilor.

Practic, transformatoarele sunt vechi, rețeaua de distribuție, releele sunt adesea de pe vremea lui Ceaușescu, deci nu fac față.

Transformatorul păcătos întrerupe automat invertoarele, pentru a se proteja. Concluzia este că, în loc să primească și să înmagazineze cantități importante de energie electrică verde trimisă de prosumatori, sistemul național te obligă să produci mai puțin.

Asta după ce te-a finanțat din bani europeni să-ți pui panouri fotovoltatice.

În 2023, când numărul de prosumatori a crescut ca urmare a crizei din energie, fenomenul a fost mai accentuat ca oricând. Pentru prosumator, fenomenul înseamnă costuri mai mari, fiindcă va trebui să cumpere mai multă energie din sistemul național, iar cantitatea compensată va fi mai mică.

În 13 octombrie 2023, Solarweb arată întreruperile privind livrarea în rețeaua energetică națională
În 13 octombrie 2023, Solarweb arată întreruperile privind livrarea în rețeaua energetică națională

Comparând, văd că am alimentat în 2022 în rețea 3.368 KWh și am consumat 24%, în timp ce în 2023, când întreruperile invertorului au fost frecvente, am produs numai 2.047 KWh și am consumat 33%.

Totul poate fi urmărit inclusiv pe telefon, prin aplicația Solar.web.

Cine este entitatea care ar trebui să verifice situația și să impună modernizarea rețelelor?

ANRE adică Autoritatea Națională de Reglementare în Energie. Face ANRE ce trebuie? Nu face. Există opt operatori de distribuție pentru energie electrică, dar situația nu e roz pe niciuna din rețele.

Sunt prosumator din 2021 și mă simt pe cont propriu. La fel ca toți ceilalți, care fie își adaptează, cu costuri mari, propriul sistem de consum, cum ar fi un boiler sau alt consumator, fie se resemnează. Vorba unui hâtru: „Ia-ți mașină electrică și alimenteaz-o acasă!”.

Din discuțiile cu specialiștii, am conchis că între marile companii de distribuție și mediul politic există legături și interese comune: nici companiile, nici politicienii nu au interes ca votantul/consumatorul să aibă independență energetică.

Jocul costurilor, al compensațiilor este folosit în campaniile electorale, exemplul cel mai clar fiind Ungaria, unde scăderea prețurilor la energie după bunul plac politic este un instrument de succes în mâna lui Viktor Orban.

Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petrașhttps://saptamana.online/
jurnalist, free-lancer, blogger

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Popular

Citește mai mult