PressHub: Copilărie încheiată prematur. Ce se întâmplă cu mamele minore aflate în grija statului

Data:

PressHub a investigat cum procedează instituțiile României în cazul unor tinere fete vulnerabile din DGASPC-uri care devin mame și cum se derobează de responsabilitate.

„Eram în grija statului când am rămas însărcinată. Aveam 16 ani. Am născut la 17 ani și un pic. De aia nu mai poate statul, că rămânem noi gravide!”, povestește Ana, o tânără care a trăit într-un centru pentru copii în urmă cu aproximativ 3 ani.

România este, pe departe, țara membră UE cu cele mai multe mame minore: doar în anul 2021, aproape jumătate din totalul de mame cu vârsta între 10 și 14 ani din UE erau din România.

Institutul Național de Statistică arată că în acel an, la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat 1664 de nașteri la minore sub 14 ani. Dintre acestea, aproximativ 45% (745) proveneau chiar din țara noastră.

Din aceleași date se observă că, o dată cu înaintarea în vârstă, crește și numărul de situații în care o adolescentă a adus pe lume un copil.

1409 de fete de 15 ani au devenit mame

Tot în 2021, nu mai puțin de 1409 de românce cu vârsta de 15 ani au născut – peste o treime (36%) din numărul total în Europa la aceeași categorie de vârstă (3903).

În Uniunea Europeană, în 2021, s-au înregistrat 27.845 de cazuri în care fete cu vârste între 10 și 17 ani au născut. 8.024 erau din România.

Situația reală, la zi, a vieților acestor tinere este greu de stabilit. Deși Institutul Național de Statistică a publicat în acest an o lucrare numită „Evenimente demografice în anul 2023”, se menționează că datele au un caracter „semi-definitiv”. Astfel, raportul menționează că o serie de statistici exacte pentru 2023 se vor publica abia în luna ianuarie a anului 2025.

Totuși, datele existente arată că, anul trecut, 627 de fete cu vârste sub 15 ani au devenit mame, dintre care 16 pentru a doua oară! Următoarea categorie de vârstă, pe care o pune la dispoziție raportul menționat mai sus, este cea a mamelor cu vârsta între 15 și 19 ani. Aici, au fost raportate nu mai puțin de 13.736 de nașteri.

Ce riscuri presupune o sarcină la o mamă minoră

Orice sarcină presupune un anumit risc, însă, în cazul unei sarcini la o mamă minoră, riscurile medicale și sociale cresc. „Vorbim de un corp în dezvoltare. Există un risc mai mare de naștere prematură, ceea ce se și întâmplă de fapt”, a explicat Irina Mateescu, Vicepreședinta Asociației Moașelor Independente, pentru PRESShub.

“În multe dintre cazuri există un risc mai mare de deces matern, adică al minorei gravide, de deces de infant, al nou-născutului după naștere, și de deces intrauterin, și, bineînțeles, de sarcina oprită în evoluție cu o tipologie de dezvoltare a acestei pierderi de sarcini diferită față de cea a adultului. Adică sângerează mai mult, au dureri mult mai mari și trebuie intervenit repede.

De obicei, la un adult, ai timp să aștepți chiar și 24h. La minor, nu e cazul. Este periculos, mai ales dacă ele ascund sarcina sau dacă nu vor să vină la spital, chiar dacă le doare – pentru că mai este și stigma asta sau frica lor de a spune, și atunci ajung uneori prea târziu. Și cu cât e mai mică adolescenta, cu atât riscurile sunt mai mari”, precizează Irina Mateescu.

Mamele minore nu continuă studiile

Irina Mateescu atrage atenția și asupra riscurilor de natură socială la care sunt expuse tinerele care rămân gravide în adolescență.

„Fetele astea sunt date afară de la școală, din păcate, de profesori și directori de școală și diriginți care nu înțeleg să le sprijine. Le stigmatizează și le explică cum că au o problemă și să stea acasă că sunt gravide, uneori invocând motive medicale.

Dacă totuși aleg să întrerupă școala din timpul sarcinii, nu se mai întorc după aceea, deci ele vor fi, din start, niște fete cu mai puțină educație”.

O altă problemă cu care se confruntă multe dintre adolescentele care devin mame este lipsa unor strategii de integrare socială sau de decontări ale serviciilor medicale.

Nu se întâmplă nicio integrare și nu există programe în care măcar ele să aibă gratuități în sistemul de îngrijire pre-și post-natală, inclusiv de psiholog și de o supervizare atentă și a sănătății psihologice! Îngrijirea antenatală e, teoretic, gratuită în România. În practică, știm cu toții că nu este decât într-un procent infim. Așa că și ele sunt nevoite să plătească. Sau pur și simplu nu merg la controale!”, a mai explicat Irina Mateescu pentru PRESShub.

Ca un sprijin pentru mamele minore, în special cele aflate sub o formă de protecție de stat, Asociația Moașelor Independente are programe de prevenție a sarcinilor recurente.

„Noi încercăm să facem ceva ce statul nu face, adică să prevenim recurența sarcinilor la minore. Atunci când tu ai în DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), o minoră de 18 ani care are doi copii sau trei, ceva acolo nu a funcționat bine după prima naștere, ca să nu mai spun că și înainte”, consideră Irina Mateescu.

Citiți continuarea în PressHub.ro

Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petrașhttps://saptamana.online/
jurnalist, free-lancer, blogger

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Popular

Citește mai mult

Cresc salariile la Primăria Bistrița, vezi cu cât

Consiliul Local Bistrița are pe ordinea de zi pentru...

Inovațiile tehnologice: Modelarea viitorului societății

Inovațiile tehnologice au un impact profund asupra modului în...

Ce mesaj transmite Edi Iordănescu suporterilor

În urmă cu puțin timp, fostul selecționer Edi Iordănescu...

FRF: Edi Iordănescu pleacă de la națională

Edward Iordănescu, al cărui contract expiră la finalul lunii iulie, nu va continua pe banca echipei naționale a României, conform frf.ro.