Pe data de 22 octombrie 2024, a avut loc la București o masă rotundă cu tema „Promovarea egalității de gen în bugetele locale din România”, organizată de Funky Citizens în urma unei activități de cercetare extinsă la nivelul a 25 de autorități locale, într-un domeniu foarte puțin explorat în România, respectiv gender budgeting (bugetarea de gen). La eveniment au participat Diana Tăbleț, responsabil proiect, Oana Băluță, experta pe politici de gen care ne ajută în proiect, și Adela Alexandru, Alexandra Gherguț-Babii și Lucian Petraș, care au prezentat exemple concrete din localitățile analizate.
Din partea instituțiilor publice, au fost prezenți în cadrul evenimentului:
- Monica Loloiu, din partea reprezentanței Comisiei Europene în România;
- Diana Buzoianu, deputat;
- Diana Neaga, Agenția pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați (ANES);
- Radu Canțăr și Oana Gramă din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale;
- Alexandra Zară, Consilier – Cancelaria Primului Ministru.
Lucrările mesei rotunde au fost moderate de Elena Calistru, președinta organizației neguvernamentale Funky Citizens.
În cadrul evenimentului Diana Tăbleț, Funky Citizens, a prezentat rezultatele analizei, iar Oana Băluță a explicat de ce este importantă perspectiva de gen pentru bugetele publice. Reprezentanții din zona guvernamentală au fost deschiși la dialog și am constatat că există deschidere din partea autorităților pentru îmbunătățirea gender budgeting în România.
În prima parte Diana Tăbleț, coordonatoarea proiectului, a prezentat scopul și obiectivele proiectului, localitățile analizate și perioada vizată (2016-2023), respectiv s-au enunțat întrebările de cercetare și domeniile principale analizate.
Pe parcurs au fost făcute intervenții din partea participanților pe măsură ce au fost abordate diverse domenii de finanțare. S-a evidențiat faptul că bugetarea de gen poate reduce sau întări inegalitățile de gen, iar România este la coada clasamentului european privind egalitatea de gen. Cheltuielile publice, inclusiv pentru apă și agricultură, au impact asupra egalității de gen. Există mari diferențe de finanțare între urban și rural, afectând educația și accesul la grădinițe, ceea ce limitează mobilitatea socială a femeilor. Decidenții au nevoie de expertiză și de un limbaj comun pentru a integra perspectiva de gen în politicile publice.
Dezvoltarea urbană în alte țări, precum Austria, include nevoile fetelor și femeilor. Programul „Școala după școală” este finanțat în câteva localități, dar nu peste tot. În sănătate, creșterea cheltuielilor nu asigură automat accesul femeilor la servicii, iar femeile din rural au acces limitat la servicii postnatale și prevenția cancerului de sân. Rețelele de planificare familială sunt subfinanțate, iar accesul femeilor la dispensare este dificil din cauza distanței. Lipsa apei curente afectează femeile din rural, cărora li se încarcă sarcinile gospodărești, reducându-le accesul la activități economice. La Merișani, consultările publice au demonstrat importanța dialogului direct cu cetățenii. Evenimentul s-a încheiat cu reflecții asupra informațiilor obținute.
După o perioadă de consultare cu autoritățile publice locale cuprinse în cercetare, urmează să fie publicată analiza într-un document de advocacy.






Urmăriți Saptamana.online și în Google News