Guvernul României a adoptat în martie 2025 o hotărâre menită să revigoreze sectorul legumicol autohton. Este vorba despre HG 325/2025, care instituie un program de ajutor de minimis pentru fermierii care cultivă legume în sere și solarii, cu o finanțare de până la 1.500 euro/1.000 mp, în limita a 50.000 euro pe 3 ani per fermier.
Este o măsură ce vizează direct modernizarea producției agricole, reducerea importurilor și creșterea competitivității fermierilor români într-o piață tot mai presată de produse ieftine din afara țării.
Ce prevede noul program
Schema este valabilă între 2025 și 2027, cu un buget inițial de 342,4 milioane de lei în 2025, provenit din bugetul Ministerului Agriculturii, completat de fonduri europene nerambursabile. Sprijinul financiar vizează nouă culturi principale: tomate, ardei (gras, lung, iute, gogoșar), castraveți, ceapă verde, fasole păstăi, salată, spanac, varză și vinete.
Condițiile sunt stricte, iar criteriile de eligibilitate sunt clare: fermierii trebuie să obțină producții minime pe fiecare 1.000 mp și să demonstreze trasabilitatea producției prin documente fiscale – o dovadă de profesionalizare a agriculturii mici și mijlocii.
Uniunea Europeană, pilon financiar în agricultură
Deși schema este gestionată de stat, succesul programului se sprijină masiv pe fondurile europene alocate prin Politica Agricolă Comună (PAC). Subvențiile, cofinanțarea proiectelor și dotările tehnologice accesate de fermieri în ultimii ani au fost posibile în proporție covârșitoare datorită Uniunii Europene.
De exemplu, în exercițiul financiar 2014–2020, România a atras peste 8 miliarde de euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar în perioada 2023–2027 sunt bugetate alte 15,8 miliarde euro, bani care merg inclusiv către modernizarea spațiilor protejate, digitalizarea agriculturii și respectarea standardelor de mediu.
Mai mulți bani, dar și mai mult control
Noua schemă vine cu peste 20 de condiții stricte: producția trebuie documentată, suprafețele cultivate trebuie înscrise în Registrul Agricol, iar tratamentele fitosanitare monitorizate. Fermierii trebuie să păstreze toate documentele timp de 10 ani, iar în cazul unor abateri, sumele pot fi recuperate cu penalități.
Verificările pe teren, analizele de laborator pentru reziduuri de pesticide și raportările electronice devin normă. Statul român încearcă astfel să creeze o agricultură transparentă, performantă și credibilă, capabilă să concureze cu marii producători din UE.
Impactul așteptat
Guvernul estimează că mii de fermieri vor beneficia anual de acest sprijin. Cultivarea legumelor în spații protejate permite extinderea sezonului de producție, reducerea dependenței de importuri, dar și crearea de locuri de muncă stabile în mediul rural.
Dacă va fi aplicat corect și fără sincope birocratice, acest program poate schimba semnificativ fața agriculturii românești – iar sprijinul Uniunii Europene este din nou determinant.
Imagine de esiuL de la Pixabay
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
