Potrivit unui răspuns oficial transmis către Green Report, în ultimii cinci ani Hidroelectrica nu a desfășurat nicio lucrare de decolmatare a lacurilor de acumulare. Prin urmare, nu există proiecte tehnice, autorizații sau avize de mediu, iar capacitatea hidrocentralelor nu a fost crescută prin astfel de lucrări. „Este demonstrat de numeroase studii cât de dramatic este efectul barării unui râu asupra ecosistemelor și biodiversității din aval de baraj”, ne-a spus Ing. Dr. Dan Rădulescu, inginer hidrotehnist, consultant independent în domeniul protecției mediului, într-un interviu în exclusivitate.
(Sursa foto coperta Pixabay)
Bilanț negativ: 188 de hidrocentrale și nicio lucrare de decolmatare
Conform datelor publicate de Transelectrica, situația producției și consumului de energie se prezintă astfel:
Graficul de mai sus relevă că producția de energie din surse hidro ocupă cea mai mare pondere din mixtul energetic al României, fiind în prezent la peste 30%, respectiv 1896 MW.
Hidroelectrica administrează în prezent 188 de hidrocentrale cu o putere totală instalată de 6.330 MW, conform Deciziei ANRE din 14 ianuarie 2025. La această capacitate se adaugă 91,5 MW din stații de pompare și 108 MW din parcul eolian Crucea Nord, rezultând un total de 6.529,5 MW instalați.
Totuși, conform datelor furnizate de Hidroelectrica, puterea instalată a celor 188 de hidrocentrale se situează la 6.330 MW, ceea ce reprezintă cu 14 MW mai mult decât producția zilnică a României din toate sursele de energie.
Harta de mai sus indică care sunt valorile de producție (6.336) și consum (5.574 MW) și soldul care merge la export (761 MW).
Așadar, cea mai importantă sursă de energie a României este cea din producția hidrocentralelor.
Cu toate acestea, energia hidro nu este fără consecințe de mediu și nici așa de verde precum pare.
Mai mult, Hidroelectrica nu produce energie nici măcar la jumătate din capacitate maximă instalată.
Adică, din cei 6.330 MW putere instalată în cele 188 de hidrocentrale, Hidroelectrica produce doar puțin peste 1800 MW!
Consecințele ignorării colmatării lacurilor:
- Reducerea capacității utile a lacurilor: mai puțină apă disponibilă pentru energie sau pentru prevenirea inundațiilor.
- Deteriorarea echipamentelor: cavitația și eroziunea afectează turbinele și structurile de admisie.
- Costuri viitoare mai mari: dragarea ulterioară va fi și mai costisitoare.
- Impact ecologic major: barajele fragmentează cursurile de apă, blochează migrația peștilor și rețin nutrienții esențiali pentru ecosisteme.
- Eroziune accentuată: lipsa pietrișului și nisipului din aval destabilizează albia râului, afectând pânza freatică, agricultura, pescuitul și chiar infrastructura (poduri, drumuri).
Nicio investiție, nicio bătaie de cap
Lipsa de intervenții în lacurile de acumulare înseamnă și absența totală a cheltuielilor pentru întreținere sau modernizare prin decolmatare.
Lucrările de decolmatare vin cu costuri ridicate și presupun scoaterea din exploatare pe perioada lucrărilor a hidrocentralelor respective. Reprezentanții companiei confirmă că nu au fost înregistrate costuri, deoarece nu s-au realizat lucrări în această direcție.
Fapt ce relevă că Hidroelectrica și-a maximizat profiturile în toată această perioada.
După răspunsul Hidroelectrica, am aprofundat subiectul cu Ing. Dr. Dan Rădulescu, consultant independent pe subiecte de mediu, cu un doctorat în inginerie, specialitatea hidrotehnică de la Universtitatea Tehnică de Construcții București – atestat ca Professional Engineer cu drept de parafă în California – care a avut amabilitatea să clarifice o serie de aspecte tehnice și practice.
Citește continuarea în Green Report
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
