Numărul proceselor privind schimbările climatice a explodat în ultimii ani, iar instanțele de vârf din întreaga lume – inclusiv curțile supreme și curțile constituționale – sunt chemate tot mai des să decidă asupra acțiunilor (sau inacțiunilor) guvernelor și companiilor. Analiza realizată de Institutul de Cercetare Grantham privind Schimbările Climatice și Mediul de la London School of Economics arată că justiția a devenit un teren tot mai disputat în bătălia pentru climă.
În premieră, cazurile împotriva politicilor climatice încep să se apropie ca număr și influență de cele care cer acțiuni mai ambițioase. Cu peste 3.000 de procese înregistrate în aproape 60 de țări până la finalul lui 2024, litigiile climatice nu mai sunt un fenomen marginal, ci o forță cu impact global, politic și economic.
Tot mai multe procese climatice ajung la cele mai înalte instanțe
Potrivit unei analize publicate de Institutul de Cercetare Grantham privind Schimbările Climatice și Mediul, din cadrul London School of Economics and Political Science, litigiile climatice ajung din ce în ce mai des în fața celor mai înalte instanțe de judecată de pe glob.
Între 2015 și 2024, nu mai puțin de 276 de cazuri legate de schimbările climatice au ajuns la instanțe de vârf – inclusiv curți supreme și curți constituționale. Dintr-o perspectivă mai largă, în perioada 1995–2024, peste 360 de astfel de cazuri au parcurs întregul traseu juridic până la cel mai înalt nivel. Aceste cifre reflectă o accelerare clară a fenomenului în ultimul deceniu.
Datele Institutului Grantham se bazează pe cea mai amplă bază de date privind litigiile climatice, care începe din 1986. Până la sfârșitul lui 2024, în aproape 60 de țări au fost înregistrate aproximativ 3.000 de procese climatice, cu prime cazuri raportate chiar și în țări unde fenomenul era anterior inexistent, cum este Costa Rica.
Guvernele, principalele ținte ale acțiunilor în instanță
Cele mai multe dintre aceste procese nu vizează companiile private, ci autoritățile publice. Peste 80% dintre cazurile ajunse la instanțele de vârf între 2015 și 2024 au fost îndreptate împotriva guvernelor naționale sau regionale. Reclamanții acuză lipsa de ambiție în politicile climatice, eșecurile de reglementare sau chiar inacțiunea totală în fața crizei climatice.
Raportul arată că există o diferență notabilă între tipurile de cazuri. Cele care contestă deciziile punctuale – cum ar fi aprobarea unor proiecte de infrastructură energetică – au avut o rată de succes de 44%. În schimb, cazurile mai largi, care vizează constituționalitatea întregii politici climatice a unui stat, au avut șanse de reușită mai mici. Cu toate acestea, aceste procese stabilesc adesea principii importante care pot influența viitoare decizii judiciare.
Citește o analiză realizată de Green Report aici
https://green-report.ro/justitia-climatica-urca-pe-agenda-instantelor-supreme
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
