Companiile mari din România au fost luate prin surprindere anul acesta: obligația de a transmite datele financiar-contabile aferente semestrului I (la 30 iunie 2025) vine împreună cu un termen extrem de strâns. Iar această presiune ar putea afecta calitatea și acuratețea informațiilor raportate. Iată o analiză detaliată, cu explicații, calendar și context.
- Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1.194/2025 a fost publicat în Monitorul Oficial pe 5 august 2025.
- Formatele standard (PDF + XML) pentru depunerea raportului au fost publicate pe site-ul ANAF abia pe 6 august 2025.
- Termenul oficial de transmitere este 18 august 2025.
- În consecință, entitățile raportoare au avut numai 7 zile lucrătoare pentru a completa, aproba, semna și transmite raportarea financiar-contabilă semestrială.
Aceasta a stârnit îngrijorări vizibile în rândul actorilor din piață, potrivit analizei realizate de experții EY România, Diana Lupu și Ana-Maria Nițu.
Cui i se adresează această obligație?
- Obligativitatea cade pe entitățile (companii, societăți, inclusiv sedii permanente) care în 2024 au raportat o cifră de afaceri netă mai mare de 1 milion de euro (convertită la cursul BNR de la sfârșitul anului precedent.
- Se aplică atât dacă raportează după normele contabile naționale (OMFP 1802/2014), cât și conform standardelor IFRS (OMFP 2844/2016).
- Sunt exceptate entitățile fără activitate, înființate în 2025, temporar inactive sau în lichidare.
- Formularul cuprinde trei seturi principale:
- Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii (cod 10)
- Contul de profit și pierdere (cod 20) sau forma prescurtată
- Date informative (cod 30)
O presiune sistemică creată artificial
Analiștii de la EY critică felul în care cerința a fost implementată:
- În loc ca anul precedent cadrul legal să fie publicat la mijloc de iulie, în 2025 acesta a apărut în vârful sezonului estival, când echipele de financiar-contabilitate sunt rareori la full capacity.
- Există riscul real ca documentele să fie trimise incomplet sau eronat, fie neaprobate la nivel intern, fie semnate tardiv – exact pentru că timpul este insuficient.
Miza din spatele termenului strâns
Autoritățile susțin că:
- Scopul raportării semestriale este de a detecta rapid dezechilibre, riscuri sistemice sau pierderi care pot afecta economia.
Opinia autorului: Logic, stabilirea unui cadru predictibil și aplicabil general ar fi mult mai eficient. Spre exemplu, termenul de depunere ar putea fi mutat la sfârșitul lunii septembrie, după concedii, pentru a asigura acuratețea și calitatea datelor raportate.
Calendar rapid — ce și când a apărut
| Data | Eveniment |
| 5 iulie 2025 | Proiectul de ordin anunțat (cum indică EY) |
| 5 august 2025 | Ordinul publicat în Monitorul Oficial (nr. 1.194/2025) |
| 6 august 2025 | Formularele disponibile pe site-ul ANAF |
| 18 august 2025 | Termen limită oficial pentru transmiterea raportului |
Acest ritm grăbit a strâns semnificativ perioada de analiză, aprobare și transmitere.
Ce riscă companiile?
Potrivit art. 42 din Legea contabilității nr. 82/1991:
- Nedepunerea în termen atrage amenzi între 300–1 000 lei (1–15 zile întârziere), 1 000–3 000 lei (16–30 zile întârziere), până la 4 500 lei pentru întârziere mai mare de 30 de zile.
- Raportările incomplete (cod CAEN, CUI, formă de proprietate etc.) pot fi considerate nedepuse.
Analiza finală
Fapte:
- Termenele reale au fost improbabil de îndeplinit: abia pe 6-7 august au fost disponibile instrumentele necesare (Ordinul și formularele), cu termen limită 18 august.
- Sunt implicați numeroși actori (responsabili contabili, conducere, legal) care trebuie să colaboreze.
- Anularea proiectului predictibil și mutarea în iulie/ august a modificărilor creează haos în procesele interne și impact asupra calității datelor.
Opinii:
- Acest model de raportare semestrială anost, elaborat haotic, nu servește nici companiile, nici statul în mod eficient.
- Se impune urgent o reformă normativă bianuală și un termen realistic (de ex. sfârșitul lunii septembrie), aplicabil fără excepție.
- O comunicare transparentă, clară și anticipată ar reduce erorile, eforturile stresante și potențialele sancțiuni inutile.
Prin urmare, deși intenția statului de a urmări mai atent sănătatea financiară a companiilor este justificată, modul de implementare din acest an pune presiune nejustificată și riscă să compromită acuratețea raportărilor. Sperăm că în următorii ani va fi adoptată o abordare predictibilă și cu adevărat eficientă.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News


